Cine să viziteze România și de ce? Fără o strategie pe turism, fără brand de țară, fără investiții în promovarea externă, fără viziune, România a pierdut orice șansă în ultimii ani de a atrage mai mulți turiști străini. Guvernele au pierdut, în ultimul deceniu, bătăliile cu toți vecinii în materie de turism. Statul român nu și-a îndeplinit menirea, spune chiar actualul ministru al Turismului pentru Europa Liberă, dar a pierdut și banii puși la dispoziție, zeci de milioane de euro. Incompetență, birocrație și dezinteres, afirmă Dragoș Anastasiu, Alianța pentru Turism.

România a eșuat în promovarea turistică în plan extern, iar statul român nu și-a îndeplinit menirea de a crea un brand de țară și de a finanța promovarea externă. Verdictele sunt dure, dar reflectă realitatea și aparțin oficialilor și experților.

Europa Liberă a încercat să afle în ce punct se află promovarea turismului românesc în afara granițelor de la ministrul Turismului, Daniel Cadariu, și de la Dragoș Anastasiu, purtător de cuvânt al Alianței pentru Turism. Răspunsurile arată dezastrul unor politici care nu au dus nicăieri.

În timp ce Austria are un buget de 70 de milioane de euro pentru promovarea turismului, România alocă puțin sub 3 milioane de euro anual. Ultima strategie în materie de turism a fost făcută de Guvern în urmă cu 12 ani. De atunci nu s-a mai făcut nimic, nu s-a investit aproape deloc în imagine. Sunt bugete anuale infime, de două, trei milioane de euro, care nu pot impune România pe vreo hartă a vacanțelor.

Turismul a crescut datorită antreprenorilor, dar statul român nu a știut să valorifice potențialul. A pierdut bătăliile cu litoralul din Bulgaria și Grecia, dar pierde și în fața Croației. Totul este la zero în materie de promovare.

România nu are un site dedicat promovării, nu are un clip de prezentare, nu are o strategie pe termen mediu și lung și nu are bani pentru imagine. De parcă în 30 de ani nu a existat o preocupare pentru acest domeniu, remarcă specialiștii consultați de Europa Liberă. România nu a stagnat, ci a involuat în materie de promovare turistică.

În 2021, aproape 800.000 de turiști au venit în România, mai puțin decât numărul românilor care au fost în Grecia. Numărul turiștilor a reînceput să crească în 2022, conform INS, dar, deși trendul e ascendent, este departe de țările cu care România ar putea concura. Ținta pentru acest an este de 1 – 1,5 milioane de turiști străini.

După 15 ani de negocieri, discuții și amânări, statul român a decis, în aprilie 2022, înființarea Organizațiilor de Management pentru Destinații. Opt la număr, pe regiuni, OMD-urile vor fi finanțate tot din bani europeni, prin PNRR. Prin ele se va face promovarea României în exterior.

În urmă cu 12 ani, România a avut la dispoziție peste 70 de milioane de euro pentru a-și crea un brand de țară și o strategie pe termen lung. Din acea perioadă, a rămas logo-ul cu frunza, creat în perioada Elenei Udrea la minister. Strategiile și banii s-au pierdut, s-au folosit doar 35 de milioane de euro. Celelalte 35 de milioane de euro, statul român nu a avut capacitate de a le absorbi.

Ministrul Turismului: Statul român nu și-a îndeplinit misiunea de a promova România turistică

„Trebuie să recunoaștem că noi, ca instituție, statul în general nu și-a dus la îndeplinire menirea, aceea de a promova destinația turistică România la nivel unitar”, afirmă ministrul Daniel Cadariu pentru Europa Liberă.

Ministrul dă vina pe predecesorul său de la Turism, despre care spune că a oprit orice finanțare pentru promovare. Realitatea este că România nu a alocat de peste 12 ani un buget decent pentru promovarea externă.

În afara OMD-urilor, care vor deveni funcționale până anul viitor, s-a constituit și un Consiliu de Brand Turistic Național, care îi grupează pe reprezentanții statului și pe specialiștii privați din domeniu.

Care e identitatea României turistice?

Identitatea turismului românesc rămâne o necunoscută. Ministrul nu știe, deoarece nu are studii sau sondaje la îndemână, după cum a spus pentru Europa Liberă, cum este percepută România turistică din exterior. Autoritățile române nu știu cum e percepută România de străini, care sunt punctele forte și care cele slabe.

Măsurile prezentate de ministrul Cadariu vizează obiective pe termen scurt, dar subfinanțarea cronică se dovedește esențială când vine vorba de strategii pe termen lung. Ministerul Turismului are la dispoziție sub 3 milioane de euro pentru promovarea României.

Dragoș Anastasiu, purtător de cuvânt al Alianței pentru Turism, atrage atenția că suma este foarte mică și este la nivelul unei firme, nu al unui stat care dorește să devină vizibil în plan european și mondial.

„Evident că suma este prea mică. Încercăm să facem ceva cu banii puțini care există. Facem o comparație: ce avem noi în buget, în situația actuală, și câți bani au fost necesari pentru a construi un brand turistic? Trei milioane de euro evident că nu sunt suficienți. În ultimii 3-4 ani nu s-a făcut aproape nimic pe componenta de promovare”, afirmă ministrul Cadariu pentru Europa Liberă.

Pot schimba influencerii imaginea României?

Acțiunile Ministerului par să vizeze ținte pe termen scurt și mediu, mai degrabă decât lucruri pe termen lung.

Ministerul Turismului caută influenceri români și străini, prin intermediul unei firme de publicitate, care să promoveze o parte din destinațiile turistice din România. Influencerii trebuie să beneficieze de un număr important de următori, iar publicul țintă este cel din UK și Germania. Procedura de selecție nu a început, doar a fost demarat proiectul.

Al doilea element din pachetul gândit la minister îl constituie intenția de a face o campanie integrată TV și online în principalele țări din Europa. Principalele vizate sunt tot Germania și Marea Britanie, după cum a afirmat ministrul Cadariu pentru Europa Liberă. Însă nu e clar când va apărea primul clip de promovare pe televiziunile din străinătate.

Plaftorma romania.travel ar trebui să devină și ea funcțională, ca o platformă unică de promovare. Toate cele trei propuneri sunt la stadiul de caiete de sarcini.

„Sper să le finalizăm până la sfârșitul lunii, să facem achiziția publică, astfel încât măcar în ultimul trimestru al acestui an să începem o primă campanie de promovare la nivel internațional a turismului românesc”, a declarat Daniel Cadariu pentru Europa Liberă.

Deși Ministerul Turismului a apărut odată cu formarea guvernului PNL – PSD – UDMR, decembrie 2021, el a devenit cu adevărat operațional abia în luna aprilie 2022. Sezonul de vară a fost astfel ratat din perspectiva promovării externe.

Singura decizie legată de turism a fost reluarea participării la târgurile de turism. Oprite de fostul ministru, Claudiu Năsui, târgurile au ieșit în evidență în 2022 după participarea nefericită de la New York, când niște coli A4 trebuiau să convingă turiștii să viziteze România.

„Când se merge la un târg, se merge ca acum 20 de ani, cu broșuri, cu broșuri în engleză în Germania sau într-o germană stricată. Nu avem un site”, atrage atenția Dragoș Anastasiu, Alianța pentru Turism.

Statul român încearcă să atragă turiști străini în România prin alte două măsuri. Agențiile de turism vor primi un bonus dacă aduc turiști în România pentru mai mult de patru nopți, 40 de euro per turist, iar dacă vor sta mai mult de 4 nopți vor primi în plus alți doi euro.

Principala țintă a României în materie de turism: pensionarul german

Întrebat care ar fi un turist țintă vizat de România, ministrul Cadariu a transmis că pensionarii germani, dar și seniorii din alte state, precum Israel, Marea Britanie sau SUA.

„Am demarat o primă campanie împreună cu Asociația Stațiunilor Balneare din România, cu Organizația Patronală a Turismului Balnear din România și cu atașații noștri comerciali pe lângă misiunile diplomatice din unele țări UE, în ideea de a aduce turiști străini pensionari din aceste țări în România. Am pornit ca ofertare cu activitatea turismului balnear, pentru că este o formă a turismului din România care e valabilă și are activitate pe întreaga perioadă a anului”, spune ministrul Turismului pentru Europa Liberă.

Procedura este mai complicată însă. În România sunt 32 de stațiuni balneo, iar un rol important îl are Institutul Balnear de Cercetare Balneară, cel care acreditează stațiunile. Mai departe, Agenția Națională pentru Managementul Calității Serviciilor în Sănătate trebuie să ateste că stațiunile oferă standarde compatibile cu cele din vestul Europei. După ce procesul se încheie, atașații comerciali ai României pot contacta Casele de Pensii sau Asociații ale Pensionarilor din diverse țări țintă.

Dacă programul va da rezultate în Germania și Marea Britanie, ministerul intenționează să-l extindă spre alte 6 – 7 state, printre care SUA și Israel.

Nu doar România vizează pensionarul german, concurența există și pentru această categorie.

„Trebuie să atragem clienți educați, care nu caută sun&beach (soare și plajă), care se duc pe zona eco, de sălbăticie, pe zona de mister, lucuri pe care România le are de oferit. Pensionarul german are bani și timp și nu vine în iulie și august, ci în martie, aprilie, octombrie. Categoria seniori este foarte râvnită în lume, are bani și nu e dependentă de criză. Toată lumea se bate pe ei, dar avem mai multe șanse decât să ne batem cu Grecia și Bulgaria pe litoral”, a spus Dragoș Anastasiu pentru Europa Liberă.

Reprezentantul Alianței pentru Turism crede că pe zona de balneo, România are atributele necesare pentru a fi competitivă la nivel european.

România nu știe de ce nu este vizitată

Europa Liberă a încercat să afle de la ministrul Turismului, Daniel Cadariu, trei motive pentru care un turist străin nu ar veni în România. La nivelul ministerului nu există această informație, ultimele studii au fost făcute în 2010.

„Pot să le imaginez, pot, da. Bun, dacă discutăm de infrastructură și e un element extrem de important în activitatea turistică, noi avem o mare problemă și trebuie să recunoaștem în ceea ce înseamnă infrastructura de transport, fie că discutăm de aeroport, că discutăm de autostrăzi”, susține ministrul.

Dacă investițiile naționale lipsesc sau sunt foarte puține pentru a avea un impact pozitiv asupra turismului, Cadariu laudă investițiile făcute de administrațiile locale, multe cu fonduri europene.

El a dat un exemplu chiar din județul Suceava, de unde provine, unde aeroportul a reușit în ultimii zece ani să aibă de 10 ori mai mulți pasageri. Nu se știe însă dacă numărul e determinat de cei care muncesc în afara țării sau de turiștii care au venit să viziteze Bucovina.

Ministerul nu are analize sau colaborări cu platforme importante precum Booking sau Airbnb pentru a afla care este feed-back-ul turiștilor. Principala sursă de informare este Institutul Național de Statistică, date de la asociațiile de profil din turism sau de la asociațiile patronale.

România rămâne cu logo-ul frunza, nu știe când va avea un nou brand sau un spot pe canalele internaționale.

Ministrul a precizat că România nu își va schimba logo-ul, frunza, stabilit în urmă cu un deceniu, dar se lucrează la brandul de țară pentru care trebuie făcute studii și materiale de prezentare.

România a pierdut bătălia pentru litoral cu Grecia și Bulgaria

„Niciodată nu am putut să ne comparăm în activitatea turistică pe litoral cu Grecia. Măcar și pentru faptul că noi avem doar 280 de plaje atestate de minister, iar în Grecia sunt peste 10.000. Perioada în care se poate desfășura activitatea la noi variază între 2 și 3 luni, în funcție de temperaturile dintr-un an, în Grecia depășește cu mult 6-7 luni. Între noi și greci, bulgarii sunt undeva la mijloc și din punct de vedere al numărului de plaje și stațiuni și din punct de vedere al intervalului în care să faci activitate turistică în România” , afirmă ministrul.

Dacă litoralul este considerată o luptă pierdută, România încearcă să vină cu oferte pentru turismul montan, ecoturism, agroturism, turism religios sau turism festivalier. Toate pe lângă turismul balnear.

Până să devenim competitivi, România trebuie să înființeze acel OMD care a apărut în legea din aprilie. Primul pas, a fost făcut, dar este firav, recunoaște și ministrul.

Cadariu nu știe nici dacă reclamele de promovare ale României în exterior vor rula în 2023.

Stațiunile de pe litorul românesc au pierdut însă foarte mult din cauza haosului urbanistic. Ministerul nu are competențe, dar poate trage semnale de alarmă asupra modului în care se dezvoltă stațiunile.

„Vecinul” care să anunțe ministerul despre cazările la negru

Dacă pe litoralul românesc s-a construit haotic, iar ministrul o recunoaște, problema o constituie că multe „cazări se fac la negru”. Fenomenul generează o problemă, deoarece nu este fiscalizat. Soluția ministrului: vecinii care observă că unele persoane fizice desfășoară activități turistice în apartamente să anunțe ministerul.

„Elimină concurența neloială. Și atunci parte din această activitate turistică care se desfășoară la gri sau la negru să iasă la suprafață. Nu e o instigare la turnătorie. Însă oricine constată că un proprietar, persoană fizică desfășoară activitate turistică și nu are clasificare să sesizeze ministerul pentru a-i convinge pe proprietari să-și obțină acel certificat de clasificare”, a precizat ministrul Cadariu.

Anastasiu nu crede în munca vecinului care elimină flagelul turismului la negru, ci insistă pentru ca statul să își facă treabă.

„Nu știu dacă vecinul ar trebui să toarne și să creeze un cadru echitabil pentru toată lumea. Statul să își facă treabă”, este opinia lui Dragoș Anastasiu.

Delta Dunării e superbă, unică, dar deloc promovată

Europa Liberă a întrebat mai mulți cetățeni ce ar recomanda străinilor să viziteze în România. Printre destinațiile menționate, Delta Dunării ocupă un loc fruntaș: e o destinație ce trebuie vizitată.

L-am întrebat pe ministru de ce Delta Dunării a înregistrat totuși un recul în 2021, iar numărul turiștilor a scăzut.

„Motivele pot fi diverse, inclusiv războiul din Ucraina, de la graniță. Însă mai e un lucru. Trebuie să recunoaștem că în Deltă o bună parte din activitatea turistică este nereglementată, nu se regăsește în statistici”, subliniază ministrul, atrăgând, încă o dată atenția, asupra fenomenului cazărilor nefiscalizate.

Europa Liberă a încercat să afle de la ministru cum ar putea ajunge un turist din Marea Britanie în Deltă, cât timp i-ar lua.

„Voi recomanda calea aero, pentru că stăm mai rău la partea de infrastructură pe autostrăzi. Îi recomand să ajungă pe aeroportul din București, după care fie aero la Constanța, fie pe autostradă, după care poate ajunge și în Deltă”, a spus ministrul.

Dragoș Anastasiu transmite că Delta Dunării suferă pentru că nu este promovată.

„Delta este unică, dar nu o promovăm, cum nu promovăm nici Transilvania sau Bucovina. Dunărea e un cuvânt cunoscut peste tot în Europa. Poți să spui de Danube Delta, nu de România. Avem un aeroport în Tulcea, dar nu poate primi un Boeing. Avem un produs foarte bun de vândut, cu aterizare la București, una două zile la București și cu cinci zile în Deltă. E un produs excepțional pentru seniorii din Germania. Produsele le avem, dar România nu le promovează”, explică Dragoș Anastasiu avantajele promovării Deltei la nivel european.

În final, ministrul Turismului, Daniel Cadariu, susține că turismul din România este peste nota 8.

„Să știți că nu există perfecțiune nicăieri, nici măcar dacă mergi la vecinii bulgari sau greci. Nici măcar dacă mergi în vestul Europei nu există perfecțiune nicăieri. Iar investițiile și modul cum arată activitatea turistică din România arată un real, progres”, este concluzia ministrului Turismului.

Dragoș Anastasiu, Alianța pentru Turism: Este un eșec, avem nevoie de o strategie de promovare

Dragoș Anastasiu a lucrat peste douăzeci de ani în turism și face parte din Consiliul Național de Brand Turistic. Crede că soluția este ca privații și statul român să privească împreună spre viitor și să ia deciziile corecte pentru promovarea turismului, fără a sta mereu să caute vinovați.

„E clar că imaginea României în străinătate este mult sub realitate. Asta înseamnă că cineva nu și-a făcut treaba. Împreună, stat și privat, trebuie să facem ca imaginea României în străinătate să fie mai bună. Noi, privații, printr-un produs mai bun și statul e cel care crește destinația pentru că el trebuie să investească în imaginea României și în imaginea turistică în special”, a declarat Anastasiu pentru Europa Liberă.

Nu se ferește să folosească cuvântul eșec când vine vorba de promovarea României în exterior, dar atrage atenția că profesioniștii trebuie să fie în prima linie.

„În 12 ani, cred că au fost cel puțin 25 de miniștri, ba a fost minister, ba autoritate, ba departament, ba împreună cu alte direcții. Am avut la dispoziție 70 de milioane de euro și s-au folosit vreo 35 de milioane de euro, celelalte fonduri le-am pierdut. Când să ieșim și noi public la nivel internațional, am pierdut tot. Nu am fost în stare să absorbim banii, nu am fost în stare să achiziționăm PR. A fost și multă incompetență”, subliniază purtătorul de cuvânt al Alianței pentru Turism.

Crede că statul român nu finanțează nici măcar cu 3 milioane promovarea prin campanii de publicate și mulți bani se duc în târguri.

„A avea un clip de promovare e minunat, dar e o picătură în ocean. Noi nu avem nevoie de clipuri de promovare, avem nevoie de o strategie de promovare. Trebuie să începem cu brandingul, cu valorile. Brandul nu e o frunză, e un logo, ci un set de valori”, atrage atenția Anastasiu.

Potrivit acestuia, România nu mai trebuie să facă lucrurile pe genunchi, ci ar trebuie să se concentreze pe o strategie pe termen mediu și lung.

„Suntem un start-up în ceea ce privește promovarea României. În ultimii 30 de ani am involuat, dacă ne gândim la imaginea produsului turistic în străinătate. Produsul turistic a evoluat, a crescut, dar nu s-a dezvoltat. Nu am avut o dezvoltare strategică, ce vrem să facem cu Delta, Mamaia, Neptun, balneo, să facem strategic. A fost o creștere pe baza antreprenorilor. Au trecut 30 de ani, ghinion”, este concluzia lui Dragoș Anastasiu.

România e frumoasă, dar nu avem infrastructură și, uneori, servicii de calitate

Europa Liberă a încercat să afle și părerea cetățenilor despre turismul din România. Sunt locuri frumoase de vizitat, precum Delta Dunării, Bucovina, Maramureșul, zonele sălbatice, muntele și marea. Problema o constituie infrastructura rutieră, dar, uneori, și serviciile oferite.

Iudith se află cu soțul și fetele în București pentru câteva zile. Sunt din Oradea și au încercat să viziteze Facultatea de Arhitectură din București. Era închisă. Ne spune că turiștii străini sunt prezenți pe străzile din Oradea, dar și orașul s-a schimbat mult în ultimii ani. Fațadele clădirilor au fost renovate, iar orașul a intrat în circuitul Art Nouveau, iar lângă municipiu se află Băile Felix.

Dezamăgirea față de infrastructura din România se simte.

„De la Sibiu la București e teroare, până la Sibiu ajungi cumva. Nu avem destul șosele, autostrada cam lipsește de la Sibiu la București", remarcă cu dezamăgire orădeanca.

Nici Bucureștiul nu impresionează. „Ne plimbăm pe străzi constatăm că nu e curat pe stradă. Păcat, e trist. Constatăm că nu sunt atât de multe clădiri renovate ca în Oradea. Și asta e trist".

Nemulțumirile evidente nu sunt însă un motiv pentru ca străinii să nu viziteze România. Iudith recomandă europenilor să vină să vadă peisajele.

„Haideți să vedeți peisaje, haideți să vedeți natura, vizitați orașele care au fost renovate, aveți lucruri bune de văzut în România. Trebuie trecut peste ce nu e bun. Sunt lucruri bune în România, e păcat să nu vizitați și România!”, este îndemnul unei persoane care spune că speră în continuare că România va deveni un loc mai bun.

Violeta are 48 de ani și este designer vestimentar. Pe străzile Centrului Vechi din București se poate observa un mix între terase și restaurante, români și străini. Nu lipsesc nici cerșetorii.

„Știm să primim oamenii cu căldură, cu bucurie, dar nu prea știm să oferim servicii. Sunt foarte multe lucruri de vizitat în România, muntele, litoralul, Delta care e wow, minunată. Dacă acești turiști nu vin cu așteptări și vin doar din dorința de a cunoaște o țară, poate necunoscută pentru ei, atunci vor fi surprinși de frumusețea acestei țări".

Identifică problemele legate de infrastructură, dar și de calitatea serviciilor și raportul calitate - preț.

Violeta și Iudith sunt doar două exemple. Ambele cred în potențialul turistic al României. Recunosc că nu știu cum îl cheamă pe ministrul Turismului sau pe predecesorii lui și nici nu știu ce au făcut în acest domeniu.

Tinerii străini află de România de la prietenii lor

Wouter Dijnsdorp are 23 de ani și este student în Olanda. A început să ia în calcul vizitarea mai multor țări din Europa de Est, printre care și România, în urmă cu 2 ani, când a călătorit alături de mai mulți colegi de la facultate în Bulgaria, iar mai apoi în Polonia și Cehia.

Wouter a cunoscut-o pe Irene, o tânără româncă din București plecată la studii în Olanda, care i-a recomandat acestuia să viziteze clădirile istorice și mai multe cartiere vechi din Capitală, precum cel Evreiesc sau Armenesc.

„Atât Irene cât și un alt amic de-al meu sunt fie din România, fie se află acum acolo, și îmi place să mă folosesc de recomandările oamenilor pe care îi cunosc și în care am încredere. Ambii au gusturi bune, deci sunt convins că mă voi simți bine. Față de recenziile online de la o grămadă de necunoscuți, care nu îmi oferă multe”, a explicat studentul olandez.

Însă principalul motiv pentru care vrea să viziteze țara se datorează faptului că e legată feroviar de restul Uniunii Europene. O călătorie, însă, cu trenul Timisoara - București durează aproximativ 9 ore - cam la fel de mult precum una Timișoara - Viena, dar pentru care trebuie trebuie să schimbi trenul la Budapesta.

„Încerc să zbor cât mai puțin, întrucât nu susțin poluarea cauzată de avioane”, a continuat el.

Wouter a mai adus în discuție și alte avantaje, printre care vremea bună și prețurile mici spre deosebire de vestul și nordul Europei.

„Nu am ce să adaug mai mult aici, pune-o pe seama culturii olandeze sau a faptului că sunt un student și încerc să țin mai mult de bani”, a transmis el.

O altă tânără în vârstă de 24 de ani, pe nume Agniete, a absolvit recent facultatea în Marea Britanie. A cunoscut câțiva tineri români la facultate, care i-au povestit despre România și ce ar putea să vadă dacă merge în vizită acolo. Tânăra a fost prima dată în România la Horezu, oraș din județul Vâlcea, iar a doua oară a călătorit la Bușteni, în cadrul unui proiect Erasmus, unde a stat 10 zile.

„A fost foarte frumos datorită peisajului montan și a naturii în general. (Bușteniul, n.r.) e un loc pașnic, iar cât timp am fost acolo, vremea a fost caldă. Am presupus mereu că dacă ești la munte, o să fie mai răcoare. Dar nu a fost să fie. A fost superb”, a descris tânăra din Marea Britanie.

Aceasta s-a declarat surprinsă să vadă produse vegane pe rafturile supermarketurilor din Bușteni, o localitate mică aflată la poalele munților Bucegi. Agniete a spus că vrea să mai vină în România, însă preferă ca data viitoare să ajungă în orașele mai mari din țară, precum București, pe care doar l-a tranzitat în drumul ei spre munte.

„Mi-ar plăcea să merg și să stau în București, să văd ce fac oamenii acolo, să ies să mă plimb, fiindcă tot timpul pe care l-am petrecut în România până acum a fost fantastic, iar toată lumea părea prietenoasă și curioasă să afle de ce suntem acolo”, a punctat ea pentru Europa Liberă.

Principala poartă de deplasare către București rămâne Aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni), prin care anul trecut au trecut 6.914.610 de pasageri, cu 55.16% mai mulți față de 2020. În prezent, 45 de companii aeriene operează zboruri de pe Otopeni către 128 de destinații. Nu se cunoaște câți dintre pasagerii trecuți prin aeroport sunt turiști străini sau români plecați la muncă în străinătate.

Tot pe Otopeni a aterizat și Dan, care are 24 de ani și lucrează în domeniul financiar din Marea Britanie. El spune că înainte de a vizita Capitala, a asociat România mai degrabă cu Transilvania, pe care vrea în continuare să o viziteze.

Întrebat dacă a avut ocazia să vadă reclame turistice cu România pe canalele de televiziune britanice, Dan a oferit un răspuns negativ.

„Cred să singurul moment în care am auzit de România la televizor, în afară de știri, a fost atunci când au filmat Borat acolo”, a afirmat tânărul britanic. Borat este un film de comedie american regizat de Larry Charles, ce urmărește peripețiile unui jurnalist fictiv prin Statele Unite. O parte din comedie a fost filmată în România sub pretextul că personajul principal se afla în Kazahstan.

Europa Liberă a luat legătura cu filiala britanică a agenției de turism TUI pentru a afla care sunt ultimele pachete de vacanță în România. Un reprezentant al agenției a comunicat că, în prezent, singurele pachete ce includ vizitarea României sunt fie cele fluviale, fie excursiile de o zi în țară.

„Nu oferim pachete de vacanță (în România, n.r.) pe piața din Marea Britanie”, a adăugat persoana contactată de Europa Liberă.