Dacă rata de recenzare la nivel național a ajuns la 92% - miercuri 27 iulie, de la finalul săptămânii trecute Institutul Național de Statistică nu mai poate accesa datele recenzării la nivel de județe și orașe, au transmis pentru Europa Liberă reprezentanții instituției.
„Pe județe aveam o raportare zilnică, pe orașe mai rar, dar acum nu mai avem acces la aceste date, nu se poate face exportul celor colectate. Singurele date pe care am reușit să le mai extragem este că joi s-au recenzat aproximativ 115.000 - 120.000 de persoane”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt din partea INS pentru recensământul 2022, Bogdan Drăghia.
Întrebat dacă nu cumva nepublicarea cifrelor urmărește nemediatizarea situației de la nivelul orașelor mari din țară, unde rata de recenzare față în față a fost constant sub așteptări, reprezentantul INS a spus că este exclus, singurul motiv fiind problemele tehnice întâmpinate.
„Ține de platforma pe care sunt stocate datele, platforma a fost creată de INS împreună cu cei de la Banca Mondială, problemele sunt la exportul din acea bază de date”, a spus el.
Deși recensământul a beneficiat de un buget total de aproximativ 80 de milioane de euro, reprezentanții INS menționat recent că platforma de recenzare a fost pusă la dispoziție gratuit de Banca Mondială, fiind realizată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.
„Nu am un răspuns sigur, dar este posibil ca blocarea exporturilor de date să fie o măsură de siguranță, pentru a nu bloca procesul de colectare al datelor, având în vedere că sunt centre de recenzare unde s-au format cozi. La fel s-a întâmplat și după ce s-a prelungit autorecenzarea”, a spus Bogdan Drăghia, subliniind că răspunsul său este doar o presupunere și că nu deține un răspuns cert în acest moment.
Platforma de recenzare, blocaje și limitări
Nu sunt primele probleme întâmpinate de platformă, care s-a blocat inclusiv în prima zi a autorecenzării (14 martie), dar și pe parcurs.
Motivul invocat atunci de INS a fost suprasolicitarea cauzată de numărul mate de utilizatori, care a necesitat updatarea constantă a capacității de stocare.
Limitările tehnice ale platformei ar explica și faptul că autorecenzarea nu a continuat până în prezent, încât să ofere cât mai multe alternative de recenzare cetățenilor.
Această etapă a început în 14 martie și s-a încheiat în 31 mai, după o prelungire de două săptămâni. Aproape 9 milioane de chestionare cu CNP unic au fost validate, aproximativ 45% din populația țintă de 19 milioane de locuitori.
A urmat apoi recenzarea față în față, proces care a decurs lent, astfel încât au fost înființate centre de recenzare față în față. În unele din acesta, precum Sectorul 2 din capitală, situația a devenit pe alocuri dramatică, cu oameni așteptând ore în șir pentru recenzare.
Continuarea autorecenzării ar fi fost o alternativă, consideră unii.
„După ce am prelungit autorecenzarea, numărul a scăzut simțitor, față de 400.000 de persoane pe zi, câți se înregistraseră în ultima săptămână dinaintea prelungirii. Ritmul a tot scăzut, deci cine a vrut să se autorecenzeze a avut 2 luni jumătate la dispoziție”, a spus Bogdan Drăghia.
Pe de altă parte, „bazele de date așa au fost gândite de la început, pentru autorecenzare, iar apoi pentru recenzare, nu au putut 'lucra' în paralel”.
Orașele riscă să piardă din alocări
INS nu cunoaște astfel situația la zi, particularizată, a recenzării, deși în mai multe județe dar și în alte orașe mari din țara rata de recenzare nu era deloc una satisfăcătoare.
Până duminica trecută, în București, rata de recenzare nu atinsese 70% din populația estimată de 1,8 milioane de locuitori.
Județul Timiș avea o rată de recenzare de sub 75% până în 20 iulie, iar județul Iași de doar 80%. Și celelalte județe cu reședințe mari de județ, Cluj, Constanța sau Brașov erau sub media națională a recenzării.
Media era trasă în jos tocmai de situația din orașele mari, potrivit INS.
Autoritățile din Timișoara sau Buzău transmiteau săptămâna trecută că dacă oamenii nu se vor recenza, orașele riscă să atragă mai puține fonduri, acestea fiind raportate și la populația rezidentă.
În condițiile în care în Timișoara se recenzaseră până în 19 iulie doar 176.000 de locuitori, deși orașul are 320.000 de persoane cu domiciliul aici, numărul polițiștilor locali alocați ar fi urmat să scadă de la 300 la 176, iar cel al consilierilor locali de la 26 la 23, arăta subprefectul Timișului, Ovidiu Drăgănescu.
Primarul Buzăului, Alexandru Toma, arăta că inclusiv banii ce pot fi atrași de la UE vor scădea dacă populația orașului se diminuează.
Marile orașe ar putea deveni mai mici
Indiferent de rata finală a recenzării atinse la recensământul din acest an, termenul de desfășurare nu mai poate fi prelungit, conform legii în vigoare, mai târziu de 31 iulie. Două prelungiri, succesive, au existat deja.
Din 14 martie și până în 27 iulie au fost recenzate aproape 17,5 milioane de persoane, mai puțin cu 1,5 milioane din populația țintă estimată de INS la 1 decembrie 2021 - data de referință a recensământului.
„Este posibil să încheiem recensământul cam cu un milion de persoane nerecenzate. La fel s-a întâmplat și la recensământul precedent. Restul datelor vor fi agregate din baze instituționale, ne e greu să precizăm acum cu exactitate care”, a spus Bogdan Drăghia.
Singurele date care nu vor putea fi agregate din alte surse sunt cele referitoare la etnie, limba maternă și religie, care se vor raporta strict la datele strânse direct de la cetățeni, inclusiv prin autorecenzare.
La recensământul din 2011, au fost recenzați 19 milioane de locuitori, însă în doar zece zile. Populația oficială raportată conform datelor finale ale Recensământului a fost însă de 20 de milioane de locuitori, 1 milion de persoane fiind luate în calcul pe baza datelor agregate de la instituții.
Situația cea mai delicată de la recensământul actual este în localitățile cu un procent mare al locuitorilor ale căror date trebuie obținute de la diverse instituții.
Spre exemplu în cazul capitalei, dacă rata finală de recenzare va fi de 75%, rezultă că nu mai puțin de 450.000 de locuitori, din populația țintă de 1,8 milioane, vor trebui agregați din date instituționale.
Asta poate afecta acuratețea datelor finale, dar și scopul de fond al recensământului, de a stabili care e populația rezidentă efectivă a unei localități, a admis reprezentantul INS.
Mai mult, la procente atât de ridicate de „absenteism”, populația marilor orașelor riscă să se diminueze, cel puțin scriptic.
„Da, există acest risc, ca populația Bucureștiului, de exemplu, să iasă mai mică, nu numai decât la recensământul precedent, dar și decât cea estimată până acum, din calculele pe care noi le facem”, a spus Bogdan Drăghia.
Și la Cluj-Napoca, al doilea oraș ca populație la recensământul din 2011, rata de recenzare era până în 25 iulie de 75% din populația țintă de 332.000. La nivelul județului rata de recenzare era și ea 85%, sub media națională.
Situația nu pare să îi îngrijoreze pe primarii marilor orașe. Pe paginile de Facebook ale edililor din București, Timișoara sau Cluj, nu apare niciun îndemn recent la recenzare, deși conturile respective au zeci de mii de urmăritori, majoritatea dintre locuitorii orașelor.
Specialist: Recensământul nu a fost privit ca un obiectiv național, transpartinic
Semi-eșecul recensământului actual este explicat atât de neîncrederea în creștere a românilor în instituții ale statului, dar și de faptul că nu a fost transformat într-un obiectiv prioritar pentru țară, a declarat recent pentru Europa Liber sociologul Gelu Duminică, cadru universitar la Facultatea de Sociologie a Universității București.
„Nu s-a făcut o informare corectă, partidele nu au stat de vorbă între ele, nu a existat un program național, un obiectiv național pe asta”, a spus Gelu Duminică.
Lipsa recenzorilor, introducerea în premieră a recenzării online dar și a colectării datelor cu tabletele, respectiv teoriile consiprației sunt motivele pentru care Recensământul 2022 nu a decurs conform așteptărilor până la capăt, susțin la rândul lor reprezentanții INS.
