Europa Liberă a lansat săptămâna asta o campanie intitulată #Vacanțe, ce discută situația turismului românesc și eșecul autorităților în a concura pe plan extern cu alte state din regiunea centrului, estului și sud-estului Europei.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Mark Baker a transmis că statul român s-a schimbat semnificativ de la primele sale vizite în țară, în 1982, respectiv 1990.
Jurnalistul și bloggerul de călătorii, cunoscut pentru articolele sale din publicații internaționale, precum The Wall Street Journal sau National Geographic, spune că România trebuie să-și regândească strategia din domeniul turismului și modul în care se face accesibilă pentru turiștii străini. Asta, în condițiile în care nu poate concura cu succes împotriva statelor din centrul Europei, precum Cehia, Polonia sau chiar Ungaria, cât mai degrabă cu vecinii săi de mai la est, mai precis Bulgaria, Ucraina sau Moldova.
1. Care a fost prima ta impresie ca jurnalist și, în același timp, turist sosit pentru prima dată în România?
Mark Baker: Am o experiență destul de lungă cu România, probabil mult mai lungă decât majoritatea vizitatorilor străini din țară. Prima dată am venit în România ca student în 1982, pe vremea lui Ceaușescu. Veneam cu autocarul din Luxemburg și ne îndreptam către Marea Neagră, în Bulgaria, așa că am intrat în România pe la Arad și ne-am îndreptat către sudul țării, la București. Am petrecut undeva la 3-4 zile în București.
Desigur, prima impresia din 1982 a fost mai degrabă șoc. Țara se confrunta cu o lipsă a alimentelor și nu puteai cumpăra multe din magazine. Iar cea de-a doua impresie nu a fost mult mai pozitivă, să fiu sincer. Era anul 1990 și venisem pentru un weekend la București cu prietena mea de atunci. Era iunie 1990, iar călătoria noastră a coincis din greșeală cu Mineriada de atunci.
Deci, ca să înțelegi, prima dată m-a izbit foametea. Iar a doua oară insurecția de pe străzile Bucureștiului.
Astea au fost primele două impresii formate despre România. Cu siguranță interesante, adică mi-au captat imaginația și am devenit, într-un fel, fascinat de România, mai ales în 1990. La vremea aceea lucram ca jurnalist în Viena pentru The Economist. Nu eram într-o călătorie de muncă la București, ci doar în vacanță. Cu toate astea, faptul că lucram ca jurnalist și am avut ocazia să văd toată nebunia de pe străzi mi-a deschis ochii.
2. Au fost acestea motivul pentru care ai devenit ulterior un blogger de călătorii?
Mark Baker: Da, adică pe blogul meu relatez pe larg despre ambele călătorii pentru că ele oferă o nouă dimensiune țării. Ca să trec direct la subiect, România este cea mai interesantă țară din Europa pentru mine personal. Și cred că are ceva de-a face cu acele două experiențe timpurii. Are de-a face și cu țara și cultura în sine. Și are ceva de-a face cu România post-decembristă și situația în care se află acum.
Adică, sincer, când oamenii mă întreabă de ce mi se pare cea mai interesantă țară, le spun faptul că e niciodată plictisitoare. Întotdeauna are loc ceva nebunesc. Bine, nu sunt nici cel mai tipic turist, dar asta e percepția mea despre România.
3. Iar ca blogger de călătorii, ai început să vii România încă din anii ’80. Cum ai eticheta ultimii 20 sau 30 de ani, de la căderea comunismului încoace în materie de schimbările pe care le-ai trăit?
Mark Baker: Cred că au avut loc multe schimbări pozitive pentru România, cel puțin văzute pe plan extern. Cred că anii ’90 au fost un deceniu pierdut, din păcate.
Însă tot timpul am tratat România cu indulgență. În anii ’90, țara era știută în afară pentru situația groaznică din orfelinate. După comunism, era cunoscută pentru sărăcia și câinii maidanezi ce se plimbau pe străzile Bucureștiului. Așa că a trebuit să depășim o grămadă de percepții negative ca străini, pe care nu le aveam față de alte state. Iar în sensul ăsta, cred că România a făcut o treabă bună din a se schimba.
4. Așa cum este cazul cu unele locuri (de pe glob, n.r.), oamenii călătoresc în căutarea de aventuri. În Europa de Vest, turiștii merg pentru a explora cultura și istoria bogată a multor state de acolo. Dar ce motivează pe cineva din Occident să vină și să viziteze Europa de Est?
Mark Baker: Este o întrebare bună. România oferă foarte multe când vine vorba de aventuri, în special de experiențe necunoscute. Este o țară cât de cât misterioasă. Cred că are ceva de genul ăsta. Nu se datorează neapărat faptului că este intrinsec misterioasă, cât mai degrabă faptului că oamenii nu știu prea multe despre ea. Și, desigur, are Transilvania.
Cred că oamenii din Occident merg în Europa de Est pentru a descoperi ceva nou, pentru a afla mai multe despre o regiune despre care habar n-aveau. Merg să descopere istoria și, în unele cazuri, să învețe despre rădăcinile familiilor și originilor lor. Iar ăsta e și motivul pentru care unii călătoresc în România.
5. Și unde se află România pe harta turismului din regiune când vine vorba de potențial și vizibilitate?
Mark Baker: România se află pe al doilea plan. Când vorbim de state post-comuniste, evident Cehia este mult mai în față. Ungaria este în fața României pentru că Budapesta este un oraș regional important. Aș putea spune că inclusiv Polonia se află pe prim plan pentru că are orașe precum Cracovia, care sunt foarte frumoase și este mai aproape de Europa de Vest. Mulți americani, de exemplu, au rădăcini poloneze. Este important în istoria evreiască. Deci, evident că oamenii sunt interesați să călătorească în Polonia.
Dacă vrei să mergi puțin mai înspre est, vezi că România concurează, dacă acesta este cuvântul potrivit, cu Bulgaria, Ucraina sau Moldova. Se află undeva la mijloc între acestea, nu aș vrea să o plasez neapărat deasupra sau sub vreuna din ele.
6. Care ar fi principala diferență dintre ele?
Mark Baker: O altă întrebare bună. Cehia, spre exemplu, are Praga, iar capitala (Cehiei, n.r.) e greu de învins în ceea ce privește turismul, care atrăgea turiștii inclusiv în perioada imediat următoare prăbușirii comunismului. Poate datorită și a faptului că au avut un lider precum Vaclav Havel. Mulți oameni se mutau în Cehia pentru a descoperi fostele țări comuniste. Putem argumenta similar și pentru Ungaria. Dar într-o anumită măsură putem vorbi și de noroc.
România are o mulțime de orașe frumoase, dar nu are un oraș de talie mondială. Și, fără a-mi dori să jignesc pe niciunul dintre cititorii voștri, România nu are nici măcar un sit de renume mondial, aș putea spune.
Ideea este că România trebuie să-și inventeze propria imagine și trebuie să proiecteze ce are publicului pentru a încerca să-l aducă în România. Nu este un proces ușor.
Doar ca să clarific, nu am zis că România nu are neapărat situri istorice de renume mondial. Ce am vrut să implic este că are situri aproape de renume mondial.
7. Care credeți că sunt principalele puncte forte pe care România s-ar putea concentra?
Mark Baker: Cred că satele din Transilvania sunt frumoase, incredibile chiar. Și munții (Carpați, n.r.) sunt incredibili. Sunt două resurse subevaluate pe care România le are și care nu prea știe cum să le vândă în străinătate.
După cum știi, majoritatea românilor înșiși merg la mare pentru vacanțe. Așa că vezi o diferență majoră între turismul domestic și interesele pe care turiștii străini le-ar putea avea în țară. Iar eu cred că acea diferență e înțeleasă de autoritățile române din turism.
8. Sunteți autorul ghidului de călătorie Lonely Planet ce acoperă România și Bulgaria, care este cunoscut pentru sfaturile și cunoștințele utile în materie de călătorii pentru bugetul și interesele fiecăruia. Cum v-ați decis să o scrieți?
Mark Baker: Cred că prima dată când am scris despre România a fost pentru Lonely Planet în 2008 sau 2009. La momentul respectiv lucram la un ghid despre Republica Cehă și tot pentru ei am scris și un ghid pentru Ungaria și Slovenia. (Cei de la Lonely Planet, n.r.) se uitau după un scriitor care să viziteze România.
Trebuie să spun că atunci când am fost pentru prima dată ca scriitor în România, în 2008, am fost destul de naiv. Nu știu dacă acea carte a fost destul de bună, dar cu siguranță a fost o experiență de pe urma căreia am învățat ceva și așa am ajuns să cunosc țara mult mai bine în anii de atunci.
Am fost uimit de frumusețea naturală a țării. Pe lângă munți, vorbim și de Delta Dunării care, desigur, e o regiune delicată din punct de vedere turistic, întrucât nu vrei să stimulezi prea mult turismul acolo deoarece ar strica motivele pentru care oamenii merg acolo în primul rând.
Acestea sunt lucrurile pe care România le oferă cu adevărat vizitatorilor străini.
9. Ați putea numi câteva provocări pe care le-ați întâlnit în vizita dumneavoastră din România?
Mark Baker: Una din problemele pe care România încă le mai are este infrastructura subdezvoltată. Nu vreau să fiu prea dur, înțeleg că e greu să obții bani pentru a construi drumuri și a îmbunătăți infrastructura feroviară sau cea aeriană. România se confruntă cu multe provocări pe partea asta, drumurile sunt groaznice. Spre exemplu, durează o zi să conduci de la Arad la București. Iar dacă rămâi blocat pe unul din acele drumuri strâmte, în spatele vreunui camion sau tractor, nu ai cum să mergi mai departe.
Trenurile de noapte ar putea ajuta la rezolvarea problemei, dar, după cum știți, rețeaua de trenuri de noapte nu se compară cu cea din alte țări. De asemenea, există mereu riscul să urci în trenul prost dacă nu ești atent.
Chiar și când vorbim de autobuze, nu știi niciodată cu adevărat ce autobuz vine, când vine sau când pleacă din stații.
Cred că acestea sunt probleme specifice, iar majoritatea turiștilor nu se gândesc la asta, dar care le provoacă probleme logistice atunci când ajung în România și încearcă să se deplaseze fără mașină.
10. Este România într-o poziție favorabilă să-și remedieze problemele din turism? Sau vorbim de lucruri în afara sferei de influență a Guvernului român sau a autorităților locale?
Mark Baker: Oamenii sunt preocupați de motivul pentru care doresc să meargă într-o anumită țară și de ce le oferă țara respectivă. Pentru a formula o strategie coerentă în domeniul turismului, autoritățile trebuie să facă un audit al tuturor activelor pe care România le are și pe care vrea să le promoveze. Iar apoi să pună acele active pe piață. E un proces dificil, dar necesar.
Știu că în Cehia oamenii sunt pasionați de turismul de aventură. O mulțime de tineri cehi merg în România la munte, să exploreze peșterile, să facă alpinism sau drumeții. Iar România este o destinație excelentă pentru asta. E frumos și nu atât de scump, relativ vorbind, pentru vizitatorii din afară. Dar asta este poate doar o singură componentă de pe piață.
Sunt multe de recomandat, depinde de ceea ce îi interesează cu adevărat să facă. Dar le-aș recomanda să meargă să vadă satele din Transilvania și orașele mai mari. Clujul e un oraș frumos, Sibiul la fel. Cred că Brașovul este cel mai frumos oraș, după părerea mea. Există, de asemenea, mult potențial în turismul fluvial și croazierele fluviale când vorbim de Delta Dunării.
Constanța e, din păcate, un oraș nu foarte atractiv, dar cu mult potențial. Ar putea fi centrul unei industrii emergente a turismului fluvial pentru România. E o dezamăgire, sincer, când oamenii coboară de pe croazieră și văd cum arată orașul.
Nu am vorbit mult despre București și Marea Neagră. Îmi place Bucureștiul, sunt un mare fan al orașului. Îi iubesc energia și niciodată nu mă plictisesc acolo.
Este un oraș cultural, dar nu satisface așteptările vizitatorilor când vine vorba de un oraș european. Este un oraș, însă, dinamic și trebuie să îmbrățișeze acest aspect. Dacă vrei să-l promovezi în străinătate, trebuie să-l prezinți ca pe o destinație dinamică, murdară și gălăgioasă, dar unde găsești distracție. Ăsta e adevărul când vorbim de București.
