Amendamentele depuse de asociațiile reprezentative ale procurorilor și judecătorilor n-au avut nicio șansă. De exemplu, niciun amendament din cele 172 depuse de Asociația Forumul Magistraților din România nu a fost adoptat.
Dezbaterile din Camera Deputaților au început cu solicitarea celor de la USR de amânare a votului pe acestă lege până vine un răspuns de la Comisia de la Veneția.
Oana Florea (PSD) a susținut de la tribună că avizul Comisiei de la Veneția nu este necesar, deoarece partidele din coaliție s-au angajat să ridice mecanismul de cooperare și verificare (MCV) și și-au asumat intrarea în spațiul Schengen, iar acestea țin de Uniunea Europeană, comisia de la Veneția fiind un organism consultativ al Consiliului Europei.
„Guvernul României lucrează cu Comisia Europeană pentru ridicarea MCV-ului, nu cu Consiliul Europei”, a susținut Florea.
Propunerea USR de amânare a votului a fost respinsă de majoritatea din Camera Deputaților.
Dispute pe perioada de dezbatere
Gabriel Andronache de la PNL, președintele Comisiei speciale privind pachetul legilor justiției, a susținut că legea a fost în dezbatere doi ani de zile. „Nimeni nu poate invoca ca acest proiect nu a fost dezbătut în amănunt. PNL va vota această propunere legislativă”
Din partea deputaților neafiliați a luat cuvântul Dumitru Coarnă. El a spus că ar trebui votate trei legi, în bloc, nu doar cea a organizării CSM. Rezervarea funcțiilor va fi de 6 ani pentru cei aleși în Consiliu, lucru care înseamnă nu mai puțin de 12 delegări”, a susținut Coarnă.
Florea Oana Consuela spune că legile au fost formulate în 2020, iar cei de la USR trebuiau să sesizeze comisia „pe care și-a doreau”. În octombrie trebuie ridicat MCV-ul.
Propuneri toxice
La rândul lui, Stelian Ion de la USR a arătat că PSD promitea în 2017 că ridică MCV-ul.
„Aceste propuneri legislative sunt nocive, ne afundă mai mult. Un sistem judiciar clientelar, astfel încât puterea să fie deținută de câțiva oameni. Asta e modalitatea prin care nu mai ai nevoie de OUG 13. Judecătorii și procurorii vor fi în subordinea șefilor direcți. Promovările sunt sub formă de interviuri.
Nici vorba de reformă a CSM și a Inspecției Judiciare (IJ). Nu vă convine un aviz din partea unui organism internațional. Nu se puteau cere aviz în 2021 pentru că legile erau blocate de PNL în guvern. Vreți să faceți din justiție un monstru foarte posibil să se întoarcă împotriva dumneavoastră”, a susținut Ion.
Simonis Alfred de la PSD arată că partidul său a preluat amendamentele CSM-ului și că este normal să respecte deciziile Curții Constituționale.
AUR susține că legile sunt făcute pentru a menține controlul politic. Cu 159 voturi la 65 s-a respins introducerea concursurilor scrise pentru inspectorii șefi ai Inspecției Judiciare, iar Oana Murariu de la USR a cerut să nu se elimine colegiul de conducere al Inspecției, așa cum a propus PSD. Propunerea a fost respinsă cu 162 la 70.
Într-un final, cu 191 voturi pentru și 83 împotrivă, legea CSM a fost votată de Camera Deputaților, urmând să meargă la Senat, camera decizională.
Cele mai grave prevederi
Articolele cele mai controversate privesc adăugarea șefului instanței supreme ca titular al exercitării acțiunii disciplinare față de un judecător. Asta înseamnă că președintele ÎCCJ poate da pe mâna Secției pentru judecători a CSM orice magistrat din subordine. Mai mult, recursul la o eventuală sancțiune se judecă la ÎCCJ, instanță condusă de cel care a sesizat Secția.
„Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, sau de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”, se arată în textul de lege votat.
În noua normă, nu va mai putea sesiza Inspecția Judiciară orice cetățean nemulțumit de activitatea unui magistrat, cum era până acum, ci doar „orice persoană interesată”.
„În cazul în care Inspecția Judiciară este titulară a acțiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori”, se precizează în legea votată de Camera Deputaților.
Puteri sporite pentru șeful Inspecției Judiciare
Inspectorul șef al Inspecției Judiciare rămâne cu aceleași puteri discreționare ca în vechea lege. Astfel, el poate infirma o soluție dată de un inspector din subordine fără prea multe explicații.
„Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor”.
La propunerea PNL, AUR, PSD, UDMR, răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare. Ministerul Justiției propusese varianta maximă de 3 ani pentru prescriere.
- Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al Inspecției Judiciare sunt asimilaţi, „ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile salariale ale acestuia” a fost un amendament PNL, în varianta inițială fiind trecut doar personalul din CSM.
- CSM si PSD au venit cu un amendament potrivit căruia inspectorii șefi ai IJ sunt numiți de plenul CSM, fiind scos concursul scris tip grilă care apărea în varianta inițială a ministerului.
- Proba scrisă a fost eliminată și în cazul concursului pentru desemnarea directorul Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori.
- În varianta inițială, MJ a venit cu varianta ca inspectorul șef al IJ „organizează activitatea de repartizare aleatorie a lucrărilor de inspecţie în cadrul Inspecţiei Judiciare”. În Comisie, CSM , împreună cu AUR și PSD au modificat articolul, astfel încât acesta prevede că inspectorul șef al IJ„ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare şi răspunde de aceasta”. Adică personal repartizează aleatoriu lucrările.
- MJ inițial a prevăzut un Colegiu de conducere al Inspecției, ulterior CSM a propus eliminarea lui, amendament preluat de PSD.
Criticile procurorilor
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a participat la dezbaterile din Comisia specială. După vot, asociația a transmis un comunicat în care arată principalele hibe ale legii.
„Proiectul de lege a fost dezbătut în comisia specială comună, în circa 15 ore, pe parcursul a 3 zile, cu toate că au existat numeroase amendamente și solicitări de modificare a conținutului proiectului. Pe tot parcursul acestor dezbateri, deși formal s-a putut lua cuvântul, amendamentele care au fost votate au fost doar cele care, cel puțin aparent, au fost anterior agreate de inițiatorii proiectului de lege”, arată procurorii din AMASP.
Ei deplâng faptul că legea CSM nu a fost discutată la pachet cu celelalte două legi ale justiției, iar „dezbaterile privind statutul magistraților și organizarea judiciară au un rezultat deja cunoscut și nu vor avea nicio modificare substanțială în bine”. În plus, „puterea legislativă a refuzat să aștepte avizul Comisiei de la Veneția deși această instituție a fost sesizată și mai mult nu a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei de la Veneția sau de opiniile exprimate în rapoartele MCV sau în rapoartele GRECO”.
Procurorii atrag atenția asupra „tendinței legiuitorului de a crea o structură a sistemului judiciar mai puțin democratică, mai puțin independentă și lipsită din ce în ce mai mult de transparență și meritocrație”. Ei vin și cu câteva exemple:
- Pentru a fi ales membru CSM un candidat nu mai trebuie să obțină majoritatea voturilor în adunarea generală ci doar numărul cel mai mare de voturi
- Plenul CSM va putea funcționa, dezbate și vota cu doar 10 membri prezenți și în acest caz va putea adopta hotărâri cu doar 6 voturi.
- Membrii CSM care la momentul desemnării ocupau o funcție de conducere au beneficiul de a bloca practic pentru 6 ani acea funcție de conducere și de a reveni la terminarea mandatului de membru CSM în funcția de conducere rezervată.
- Nu s-a dorit introducerea posibilității revocării membrilor CSM pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu deși majoritatea magistraților au exprimat această opțiune.
- Conducerea integrală a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să fie numită și revocată de secția pentru judecători a CSM, inclusiv președinții de secții după cum ministrul justiției urmează să propună procurorul general PICCJ, prim adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi DNA și DIICOT și și adjuncții acestora dar și procurorii șefi de secție ai PICCJ, DNA și DIICOT, secția de procurori a CSM având doar aviz consultative.
- Funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare urmează să fie ocupate fără nicio procedură de selecție obiectivă, independentă și bazată pe meritocrație.
Despre blatul CSM-Ministerul Justiției
Concluzia acestui periplu legislativ în cazul legii de funcționare a CSM a fost pusă de un magistrat care a participat la dezbaterile din Comisia specială.
„Lăsând de o parte blatul din coaliția de guvernare și simulacrul de dezbatere, CSM a făcut blat cu ministrul Predoiu. Și-au pasat mingea reciproc și multe modificări nocive au venit de la CSM ca amendamente susținute de PSD. Predoiu și-a achitat declarativ partea de blat cu pomenile pentru foștii membri CSM care-și rezervă posturile 6 ani. În acest timp, șefii DIICOT, DNA și ai Parchetului general au tăcut mâlc. Oricum legea CSM și a Inspecției judiciare a ieșit mai prost decât este legea in vigoare. A născut Dumnezei”, a susținut acesta sub protecția anonimatului.
