Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit pe 15 septembrie în urma rănilor îndurate în arest, după câteva zile petrecute în comă. Amini a fost arestată pe 13 septembrie, când vizita capitala împreună cu fratele ei, și dusă la centrul de detenție unde urma să primească cursuri de reeducare cu privire la ținuta corespunzătoare.
Poliția religioasă din Iran a susținut că tânăra a murit în urma unui atac de cord și că avea probleme de sănătate, fapt negat de familia Amini.
„Autoritățile mint despre fiica mea în fiecare zi”, a declarat tatăl îndurerat al Mahsei Amini. „Vă spun tare că Mahsa nu avea nicio problemă de sănătate. Persoana care mi-a lovit fiica trebuie adusă în tribunalul public.”
Acesta a adăugat și faptul că fiica sa era, de fapt, îmbrăcată corespunzător. În Iran, membrii familiilor celor omorâți de autorități care îndrăznesc să vorbească public despre incident riscă să fie arestați.
Conform documentelor medicale obținute de Iran International, craniul Mahsei fusese zdrobit, ceea ce a dus la hemoragie și edem cerebral. Loviturile îndurate au fost atât de severe încât nu ar fi avut nicio șansă să supraviețuiască.
Familia Amini, de etnie kurdă, a fost presată de autorități să-și îngroape fiica în secret pentru a evita „haosul” în capitala Teheran. Nu li s-a permis să vadă autopsia tinerei.
Comisarul ONU pentru drepturile omului, Nada Al-Nashif, a cerut ca moartea Mahsei Amini să fie investigată de o comisie imparțială și a condamnat forța excesivă folosită de poliție împotriva protestatarilor.
În sfera online, femeile iraniene roagă publicul larg să discute în continuare despre această situație, de teamă că vocile lor nu vor mai fi auzite în curând. În timpul protestelor din 2019, autoritățile iraniene au blocat accesul la internet timp de o săptămână, astfel cei din țară nu au putut comunica cu cei din afara Iranului.
Iranienii se tem că, dacă protestele vor crește în anvergură, această formă extremă de cenzură s-ar putea repeta.
Europa Liberă a discutat despre legile vestimentației din Iran și despre cazul Amini cu cu Flavius Caba-Maria, Președinte/Director Executiv și Directorul Departamentului Politic la Middle East Political and Economic Institute (MEPEI).
Codul strict de vestimentație pentru femeile iraniene
Hijabul, eșarfa care acoperă părul femeilor, a fost impus prin lege în Iran în urma revoluției din 1979 prin care liderii religioși au preluat controlul țării.
„Femeile în vârstă de peste 9 ani trebuie să poarte în public eșarfă și să aibă haine largi, astfel încât să nu i se poată identifica formele. Pe lângă acestea, au fost aduse de-a lungul timpului ajustări privind fardul puternic, care e considerat imoral în această situație. Aceste elemente sunt considerate aspecte decadente conform codului derivat din legea islamică, precum interzicerea consumului de băuturi alcoolice”, precizează Flavius Caba-Maria de la MEPEI.
Femeile cu convingeri religioase mai stricte se acoperă și mai mult, purtând niqab (voalul care acoperă fața) sau burqa (veșmântul care acoperă femeia din cap până în picioare).
Acest standard este impus de „poliția moralității” din Iran, atât de forțele de ordine cât și de unii cetățeni mai conservatori. Regulile nu se aplică doar femeilor musulmane, ci tuturor femeilor de pe teritoriul țării. Anul trecut, autoritățile din Iran au introdus amenzi pentru femeile care nu se acoperă corespunzător. Alte pedepse pentru îmbrăcămintea neconformă includ „închisoarea sau chiar biciuirea în public”, conform expertului consultat de Europa Liberă.
În ultimele câteva luni, patrulele „poliției moralității” au devenit din ce în ce mai dese și mai aprige, iar femeile considerate că poartă hijabul prea larg au fost agresate verbal și bătute. Femeile deținute de aceste patrule sunt duse într-un centru de îndrumare unde li se explică caracterul moral al legilor și cum trebuie să respecte acest cod vestimentar.
Potrivit dlui. Caba-Maria, „în august, a fost semnat un decret de către președintele țării Ebrahim Raisi cu privire la adoptarea unor măsuri mai stricte privind vestimentația purtată de femei. S-a luat în considerarea folosirii tehnicii de identificare facială a femeilor care se deplasează în public neconform cu codul vestimentar. Măsura se aplică și pe conturile media, femeile angajate public pot fi concediate.”
Din aceste patrule fac parte și femei, care poartă văluri lungi și negre și au un comportament deosebit de crud față de femeile pe care le arestează. Șeful patrulelor speciale a fost suspendat în urma acuzațiilor, însă măsura pare să fi fost luată mai degrabă pentru a liniști protestatarii ci nu pentru a reforma sistemul.
Un val de proteste, sau doar o picătură?
Protestele față de regulile vestimentare nu sunt noi în Iran.
„Au mai existat proteste împotriva acestui cod, chiar și în 1979. Sute de mii de oameni nu au reușit să aibă un impact și să schimbe legile islamice. Au mai fost mișcări de stradă și pe internet în ultimii ani”, explică expertul consultat de Europa Liberă.
Protestele au început în fața spitalului unde a decedat tânăra. Deși regulile stricte se aplică aproape exclusiv femeilor, mulți bărbați au ieșit în stradă pentru a-și susține și proteja prietenele, mamele, fiicele. Flavius Caba-Maria consideră că se încearcă echivalarea morții Mahsei Amini cu cea a lui George Floyd, din moment ce ambii au murit în custodie din cauza abuzului nejustificat de forță.
Mii de oameni s-au strâns în Teheran și câteva orașe din provincia Kurdistan în tăcere, îmbrăcați în negru, dar au fost încercuiți de forțele de ordine. Aceștia au început să fie violenți cu protestatarii pașnici, iar adunările s-au transformat în confruntări între civili și poliție. Poliția a folosit gaz lacrimogen și muniție vie împotriva protestatarilor.
O parte din protestatari au strigat „moarte dictatorului” și „moarte lui Khamenei”, referindu-se la liderul suprem al țării, care controlează viețile celor 84 de milioane de iranieni printr-un set de norme musulmane extrem de stricte.
Zeci de protestatari au fost răniți și cel puțin trei au fost uciși de poliția din regiunea Kurdistan. Sute de oameni au fost arestați. Într-unul dintre clipurile distribuite online, se poate vedea chiar și o fată în vârstă de zece ani care a fost rănită de poliție.
Cu toate acestea, expertul de la MEPEI rămâne pesimist cu privire la potențialul pentru schimbare fundamentală din Iran.
„Aceste proteste probabil vor mai continua, dar în protestele din trecut nu s-a strâns un număr suficient încât să formeze o masă critică și să schimbe ceva. Niciunul dintre protestele din trecut nu a avut un impact mare. Forțele de ordine au reușit să calmeze spiritele”.
Este posibil, însă, ca acesta să fie un semn pentru forțele de ordine că abuzurile lor nu vor scăpa neobservate. Alte morți din trecut au reușit să facă mici diferențe. Flavius Caba-Maria amintește de cazul Blue Girl, când „o femeie de 29 de ani s-a autoincendiat în 2019 pentru că a fost condamnată la închisoare pentru că s-a deghizat în bărbat ca să participe la un meci de fotbal. Ulterior, femeilor li s-a permis accesul limitat pe stadioane, la unele meciuri, chiar dacă segregate.”
