Primele rezultate au fost anunțate marți seara, după ce votul s-a încheiat în mare parte din regiuni la ora patru după-amiaza, ora Moscovei.
Potrivit primelor rezultate transmise de agenția rusă de presă TASS, aproximativ 98.35% din populația regiunii separatiste pro-ruse Donețk a votat în favoarea alipirii teritoriului la Rusia. Procente similar de mari s-au înregistrat în Lugansk (97.83%), Zaporojie (97.79%) și Herson (97.05%) după numărarea a aproximativ un sfert din numărul total de voturi.
Anunțul rezultatelor are loc după ce mai multe agenții de presă din Rusia transmiteau încă de dimineață că le vor face publice până la finalul zilei. Marți dimineața, agenția de presă rusă RIA Novosti a preluat mesajul liderului pro-rus din Herson, Kirill Stremusov, care afirma că va publica rezultatele referendumului ilegal din regiune până la finalul zilei.
Rezultatele preliminarii anunțate de oficialii pro-ruși din cele patru teritorii nu surprind pe nimeni. Vin după patru zile, timp în care autoritățile s-au plimbat din bloc în bloc, iar oamenii au votat sub amenințarea armelor.
Atenția lumii cade acum pe Moscova, unde oficialii ruși vor conveni pentru a formaliza rezultatul votului ilegal din referendumuri. Odată ce devin parte din teritoriul Federației Ruse, Kremlinul va putea susține că orice atac îndreptat împotriva teritoriilor proaspăt anexate va justifica un răspuns de tip nuclear.
Referendumurile și dreptul internațional
Referendumurile din sudul și estul Ucrainei sunt ilegale, potrivit dreptului public internațional. Statele Unite și aliații săi NATO au precizat că nu vor recunoaște rezultatele așa-numitor referendumuri și au avertizat că vor adopta noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Marți, Uniunea Europeană a anunțat că va urma inițiativa Marii Britanii de a sancționa organizatorii „referendumurilor ilegale și nelegitime” din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Pe 26 septembrie, Marea Britanie a anunțat noi sancțiuni drept replică la referendumurile din sudul și estul Ucrainei, numindu-le o „încălcare clară a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU”.
„Vor fi consecințe pentru toți oamenii care participă la referendumurile ilegale și nelegitime”, a transmis purtătorul de cuvânt al diplomației UE, Peter Stano.
Tot marți, într-o vizită efectuată de ministrul de Externe al Franței, Catherine Colonna, la Kiev, oficialul francez și-a reafirmat sprijinul țării sale pentru Ucraina, indicând rapiditatea cu care statele din Vest vor reacționa prin a respinge rezultatele referendumurilor.
Referendumurile de independență rămân un subiect controversat în dreptul public internațional, în special din cauza criteriilor legale, care de multe ori ajung să fie strivite de felul în care sunt organizate și ce alte state sunt dispuse să le recunoască legitimitatea.
Articolul 2 al Cartei ONU afirmă că Națiunile Unite se bazează pe principiul egalității suverane a statelor pentru a menține pacea și securitatea internațională. În plus, ONU are ca scop încurajarea statelor membre să dezvolte relații prietenoase cu alte state, ghidate de respectul față de drepturile oamenilor și capacitatea lor de autodeterminare.
Pentru ca referendumurile din Ucraina să fie legitime, ele trebuie să garanteze dreptul liber și neîngrădit de nimeni la autodeterminare. Pe scurt, oamenii trebuie să decidă de bună voie și fără a fi forțați din afară dacă vor să fie un popor independent sau nu.
Opinia publică e importantă într-o astfel de decizie cu impact asupra politicii internaționale, de unde și nevoia de un plebiscit care să valideze intențiile majoritare ale votanților.
Douglas Klain, non-resident fellow la Atlantic Council, spune că referendumul din Ucraina nu este nici liber, nici o reflecție a intențiilor de vot ale populației din zonă.
„Oamenii forțați să voteze în referendumurile din sudul și estul Ucrainei se află sub ocupație (rusească, n.r.) și o fac adesea amenințați cu arma”, a punctat Klain într-un interviu pentru Europa Liberă.
„De fapt, acestea nu sunt nici măcar referendumuri. Sunt un exercițiu de cucerire și o încercare de a spulbera voința oamenilor aflați sub ocupație”.
Consecințele referendumurilor
Nu este pentru prima dată când Rusia anexează ilegal teritorii din Ucraina. În 2014, pe fondul protestelor pro-UE din stradă – denumite Euromaidan la Kiev – Rusia a ocupat și anexat ilegal peninsula Crimeea și a lansat un război separatist în regiunea Donbas din estul Ucrainei.
Potrivit lui Klain, principala diferență dintre referendumurile din 2022 și cel din 2014 constă în luptele active ce continuă să se dea în regiunile unde se ține așa-zisul vot popular. Dacă în 2014, armata ucraineană, aflată atunci într-un stadiu deplorabil și incapabilă să facă față unui război împotriva Rusiei, a asistat neputincioasă la anexarea Crimeei, de data asta Kievul se bucură de armamentul și sprijinul pe deplin oferit de Occident.
Sudul Ucrainei rămâne un punct strategic în războiul Moscovei. Regiunile Herson, Zaporojie și Donețk permit o punte de legătură în plus între peninsula Crimeea, ilegal anexată în 2014, și restul Rusiei – în afară de podul Crimeei, construit de Rusia și deschis traficului în 2018.
După înfrângerile din jurul Kievului în lunile martie și aprilie și după avansul armatei ucrainene din nord-estul țării în urmă cu doar câteva săptămâni, singura speranță a Rusiei că va mai putea păstra ceva de pe urma războiului și a ocupației rămâne sudul Ucrainei. De altfel, o mare parte din regiunile Herson, Zaporojie și Donețk au fost cucerite într-o perioadă scurtă de timp, imediat după lansarea invaziei pe 24 februarie.
Moscova va valida în următoarele zile rezultatele referendumurilor ilegale. Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, Vladimir Putin va anunța probabil anexarea teritoriilor ocupate vineri, atunci când președintele rus se va adresa Dumei de Stat de la Moscova.
Șansele sunt ca oficialii ruși să dea curs declarațiilor făcute în urmă cu doar câteva zile de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care avertiza că armata își rezervă dreptul de a-și apăra „în întregime” noile teritorii alipite la Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a amintit marți că rezultatul referendumurilor vor avea consecințe în domeniul securității.
„În aceste teritorii vor avea loc schimbări cardinale din punct de vedere juridic, din punct de vedere al dreptului internţional şi din cauza consecinţelor respectării (măsurilor luate) în vederea asigurării securităţii”, a declarat Peskov presei.
În ce fel își va apăra Rusia teritoriile e greu de precizat. Tot la fel de greu de precizat rămâne cum va arăta noua organizare teritorială a Kremlinului din sudul și estul ocupat al Ucrainei. The Moscow Times spune că cele patru regiuni ocupate din sudul și estul Ucrainei vor putea forma un singur district teritorial după încheierea referendumurilor ilegale.
Potrivit ziarului rus Vedomosti, care citează un senator rus, Dmitri Rogozin, fostul reprezentant al Federației Ruse la NATO în perioada 2008-2011, are șanse să devină principalul candidat pentru funcția de plenipotențiar al noilor teritorii pe care Rusia le va anexa ilegal.
Timpul pentru recucerirea teritoriilor devine din ce în ce mai limitat pentru Kiev.
„Cred că Rusia se va mișca rapid să anexeze aceste provincii”, spune Douglas Klain. „Dar un lucru important aici este că Rusia nici măcar nu controlează toate regiunile în care se desfășoară aceste referendumuri. Toate cele patru teritorii încă se află parțial sub controlul Ucrainei. Iar în timp ce voturile în așa-zisul referendum au loc, forțele ucrainene își amplifică ofensiva pentru a elibera teritoriul”, a continuat el.
În condițiile în care economia Ucrainei se va reduce cu aproape o treime anul ăsta, inflația crește de la o zi la alta, iar datoriile externe ale țării cresc, oficialii ucraineni sunt nevoiți să reconsidere dacă se merită să extindă durata conflictului și să-și asume riscurile asociate atacării teritoriilor proaspăt anexate de Rusia.
Mai mult, dacă războiul continuă, orice efort de reconstrucție a Ucrainei va fi împiedicat de atacurile cu rachetă imprevizibile ale Moscovei.
„Încercările Rusiei de a anexa oficial teritoriile din sudul și estul Ucrainei nu va descuraja sau avea un impact asupra calculelor strategice luate de ucraineni pe teren. Kievul a transmis că va continua ofensiva, iar armata ucraineană va elibera teritoriile ocupate de Rusia”, afirmă expertul de la Atlantic Council consultat de Europa Liberă România.
Klain spune că, la momentul de față, oficialii ucraineni iau în serios amenințarea cu arme nucleare a lui Vladimir Putin. Însă atât ei cât și Occidentul știu că, indiferent dacă Moscova le va folosi sau nu în Ucraina, bombele nucleare nu vor face decât să schimbe costul acestui război, nu să și prevină obiectivele finale ale armatei ucrainene, și anume eliberarea teritoriilor.
Aliații lui Putin, îngrijorați de război
Rezultatele ilegale ale referendumurilor servesc drept un ultimatum dat Ucrainei și Occidentului în cazul în care războiul se va extinde pe noile teritorii ilegal anexate de Rusia. În paralel cu riscul ca războiul să escaladeze, Putin speră ca amenințarea să le dea de gândit statelor din Occident și Ucrainei, ai cărei politicieni promit că vor recupera teritoriile aflate sub ocupație rusească.
În cazul în care amenințarea e luată în serios de Vest și de Ucraina, Putin va obține ceea ce aliații săi din Asia își doresc – încheierea conflictului.
Șansele, însă, ca state precum China și India să recunoască rezultatul referendumurilor ilegale din Ucraina sunt mici. Atât Beijingul cât și New Delhi nu doresc să fie asociate cu războiul barbar al Kremlinului din Ucraina și să ajungă astfel pe lista de sancțiuni a Occidentului.
„Atât China, India, cât și restul celorlalte state neutre în războiul din Ucraina încep să vadă cam în ce direcție bate vântul. De aceea China și India au început să pună presiuni pe Rusia să încheie războiului”, explică Douglas Klain.
„În cazul Chinei, referendumurile din Ucraina ridică semne de întrebări cu privire la sistemul de guvernanță al Chinei”, a continuat el, făcând referire la diversitatea etnică a statului chinez și la cum ar putea încuraja referendumurile pro-ruse mișcări independență similare pe teritoriul Beijingului.
Între timp, referendumurile din Ucraina și felul în care Kremlinul va căuta să alipească teritoriile cucerite la Federația Rusă vor sfârși să afecteze psihic și să dezbine populația din sudul și estul ocupat al Ucrainei. Pe 25 septembrie, New York Times transmitea că Rusia încearcă să-i mobilizeze pe ucrainenii din Herson și Zaporojie, interzicându-le bărbaților cu vârsta între 18 și 35 de ani să mai plece și ordonându-le multora dintre ei să se prezinte la datorie.
„În orașul Melitopol, Rusia are deja planuri de mobilizare a 3.000 de ucraineni pentru a-i face să lupte de partea sa. Vorbim despre o amenințare reală (la adresa populației din sudul și estul Ucrainei, n.r.) și despre o crimă de război – mobilizarea populației ocupate pentru război”, a precizat Klain. El spune că, pe lângă riscurile de natură fizică asupra oamenilor, locuitorii din Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk se confruntă presiunea psihică venită din partea autorităților de a vota pentru ceva despre care știu că e o minciună.
„Dacă e un lucru ce îl pierdem din vedere, este faptul că a-i forța pe oamenii din teritoriile ocupate să voteze într-un referendum are un impact psihic profund asupra lor. Pe langă faptul că sunt amenințați cu arma să voteze, ei știu că iau parte la o minciună. Îi forțează să se întrebe, în astfel de momente, dacă armata Ucrainei va mai veni vreodată să îi elibereze”, a concluzionat Douglas Klain.
