Preşedintele american Joe Biden a promis joi că nu va recunoaşte „niciodată, niciodată, niciodată” rezultatele referendumurilor „orchestrate de Rusia” în Ucraina, scrie Agerpres.

„Vreau să fiu foarte clar în acest sens: Statele Unite nu vor recunoaşte niciodată, niciodată, vreodată revendicările Rusiei asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a afirmat preşedintele american în cursul unui summit la Washington reunind lideri ai unor insule din Oceanul Pacific.

„Aşa-zisele referendumuri au fost o parodie, o parodie absolută. Rezultatele au fost orchestrate la Moscova”, a adăugat preşedintele Biden, salutând „sacrificiul” ucrainenilor pentru „a-şi salva poporul şi a menţine independenţa ţării lor”.

Referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă a mai estimat că „agresiunea Rusiei în Ucraina, cu scopul de a promova ambiţiile imperiale ale lui Putin, este o încălcare flagrantă a Cartei Naţiunilor Unite şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Afirmaţiile preşedintelui american au fost făcute într-un moment în care Vladimir Putin urmează să anexeze la Rusia patru regiuni ucrainene în care a organizat referendumuri ilegale, denunțate de Occident și de Kiev.

Kremlinul urmează să găzduiască vineri la ora locală 15:00 (12:00 GMT) o ceremonie în care va fi oficializată anexarea regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk (est) şi Herson şi Zaporojie (sud). Vladimir Putin va ţine „un discurs substanţial” cu această ocazie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Dronele Iraniene au fost utilizate inclusiv împotriva portului sudic Odesa și a orașului Mykolaiv din apropiere, pe fondul estimărilor că sute de arme ar fi putut fi acum desfășurate de Kremlin în Crimeea și alte zone ocupate din sud, scrie The Guardian.

Dronele au fost folosite și împotriva pozițiilor artileriei ucrainene din estul țării, inclusiv în regiunea Harkov. Ministerul Apărării al Marii Britanii a observat pentru prima dată utilizarea de către Rusia a armelor furnizate de Iran la jumătatea lunii septembrie.

Capabile să rămână în aer timp de câteva ore și să se rotească peste potențiale ținte, dronele sunt proiectate pentru a fi aruncate în trupele inamice, armuri sau clădiri, explodând la impact - explicând descrierea lor ca drone kamikaze.

Marți, forțele armate ucrainene au declarat că au doborât cu succes alte trei drone kamikaze iraniene care au atacat regiunea Mykolaiv.

Cu o zi înainte, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene, Yuriy Ihnat, a sugerat că Iranul ar fi furnizat „câteva sute” de arme Rusiei.

În timp ce războiul cu drone a devenit una dintre trăsăturile definitorii ale conflictului din Ucraina, eforturile de a procura și disloca drone kamikaze au fost intensificate de ambele părți în ultimele luni.

În timp ce multă atenție s-a concentrat asupra utilizării cu mare succes de către Ucraina a războiului cu drone – nu în ultimul rând Bayraktar TB2 furnizate de Turcia – Rusia a început să se bazeze mai mult pe dronele kamikaze decât pe rachete.

Într-unul dintre discursurile sale de noapte din weekend, Zelenski a acuzat Iranul că furnizează dronele, o afirmație respinsă de Teheran, care a spus că este neutru în conflict.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel, joi, către poporul rus să îl oprească pe președintele Vladimir Putin să continue războiul împotriva Ucrainei.

„Costul pentru că o singură persoană din Rusia vrea să continue acest război va fi că întreaga societate rusă va fi lăsată fără o economie normală, fără o viață decentă și fără respect pentru orice valori umane”, a spus Zelenski joi seară, în mesajul său adresat națiunii la finalul fiecărei zile, relatează CNN.

„Acest lucru încă poate fi oprit. Iar pentru asta trebuie să opriți acea singură persoană din Rusia care își dorește războiul mai mult decât viața. Viața voastră, cetățeni ai Rusiei”, a transmis șeful statului ucrainean.

Zelenski a respins din nou încercările de anexare a patru teritorii ucrainene ocupate de ruși. „Rusia nu va obține teritorii noi în Ucraina”, a spus el.

Forțele ucrainene au preluat controlul asupra orașului Kupiansk din nord-estul țării, alungând trupele ruse de pe pozițiile lor de pe malul estic al râului Oskil, au constatat joi jurnaliștii AFP.

O bună parte din acest nod de cale ferată a fost recuperată de la ruși la începutul lunii septembrie, datorită contraofensivei ucrainene din regiunea Harkov.

Dar trupele Moscovei încă rezistau de cealaltă parte a râului, luând parte la dueluri de artilerie în timp ce civilii fugeau din calea luptelor și încercau să treacă pe partea ucraineană.

Joi, pompierii și voluntarii ucraineni au livrat primul lot de ajutoare umanitare pe celălalt mal al râului Oskil.

"Aceasta va fi prima distribuire de ajutoare umanitare pe celălalt mal", a declarat administratorul militar din Kupiansk, Andrey Kanachevich, în timp ce erau distribuite 2.000 de loturi de alimente furnizate de britanici.

Focuri de mortieră au răsunat intermitent, dar pe malul estic au putut fi văzute tancuri și vehicule blindate ucrainene trecând pe lângă camioanele distruse, marcate cu litera "Z", un semn de recunoaștere al forțelor ruse.