Ales Bialiatski, un apărător al drepturilor omului din Belarus, a primit Premiul Nobel pentru Pace din acest an împreună cu organizația rusă pentru drepturile omului „Memorial” și cu organizația ucraineană „Centrul pentru libertăți civile”.
Câștigătorii „demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație”, a declarat președintele Comitetului Nobel, în cadrul ceremoniei care a avut loc la Oslo, în Norvegia.
Cei trei laureați au fost lăudați pentru eforturile lor de a documenta „crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere”.
De asemenea, ei au demonstrat „importanța dreptului de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor”.
Ce au făcut cei trei câștigători
- Ales Bialiatski (60 de ani)a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor 1980. Și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală.
El fondat organizația Viasna (Primăvara), în 1996, care s-a transformat într-o organizație de drepturile omului cu o bază largă, care a documentat și a protestat împotriva folosirii torturii de către autorități împotriva prizonierilor politici.
Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să-l reducă la tăcere pe Ales Bialiatski. Din 2020, acesta este deținut fără proces. În ciuda greutăților personale enorme, Bialiatski „nu a cedat în lupta sa pentru drepturile omului și democrație în Belarus”.
- Organizația Memorial a fost înființată în 1987 de către activiști pentru drepturile omului din fosta Uniune Sovietică, care doreau să se asigure că victimele opresiunii regimului comunist nu vor fi niciodată uitate.
Memorial se bazează pe ideea că este esențială confruntarea crimelor din trecut pentru prevenirea altora noi. De asemenea, organizația s-a aflat în prima linie a eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.
În timpul războaielor din Cecenia, Memorial a adunat și verificat informații privind abuzurile și crimele de război comise asupra populației de către forțele rusești și pro-rusești. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza acestei activități.
- „Centrul pentru libertăți civile” a fost fondat cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina.
Organizația a luat poziție pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a exercitat presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline.
După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, centrul s-a angajat în eforturile de a identifica și documenta crimele de război comise de Rusia împotriva populației ucrainene. Centrul joacă un rol de pionierat în ceea ce privește tragerea la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor.
Șeful comitetului Nobel spune că premiul din acest an nu trebuie văzut ca un răspuns la invazia lui Vladimir Putin, care împlinește în aceeași zi 70 de ani.
Câștigătorii premiilor Nobel în 2022
Până acum au mai fost acordate patru premii Nobel:
- Scriitoarea franceză Annie Ernaux (82 de ani) a câştigat joi premiul Nobel pentru Literatură pentru „curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale”.
- Cercetătorii Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless (a mai câștigat premiul în 2011) au primit miercuri premiul Nobel pentru Chimie, pentru „dezvoltarea chimiei clic (o nouă formă de combinare a moleculelor) şi a chimiei bioortogonale”.
- Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger au fost laureații de marți ai premiului Nobel pentru Fizică, ca urmare a „experimentelor revoluționare” în domeniul mecanicii cuantice (fotoni aflaţi în stare de inseparabilitate cuantică au stabilit încălcarea inegalităţilor lui Bell) şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice.
- Svante Pääbo a fost desemnat luni laureatul premiului Nobel pentru Medicină. Paleogeneticianul suedez (recompensat și în 1982 cu același premiu) a descoperit baza înţelegerii modului în care oamenii din zilele noastre au evoluat din strămoşi dispăruţi, prin examinarea secvenţelor de ADN provenite din rămăşiţe arheologice şi paleontologice.
Urmează ca luni, 10 octombrie, să fie anunțat premiul Nobel pentru Economie.
