Vizibil afectată de ultimele săptămâni intense din politică, premierul britanic a ținut un discurs scurt, de aproximativ patru minute, în fața jurnaliștilor adunați joi după-amiază în Downing Street, reședința primului-ministru de la Londra.
„Mi s-a încredințat un mandat din partea Partidului Conservator pentru a schimba situația din Marea Britanie. Am reușit să obținem rezultate în ceea ce privește facturile la energie și am redus costurile asigurărilor naționale. Am stabilit o viziune pentru o economie cu impozite reduse, cu o creștere economică ridicată, ce poate să profite de libertățile oferite de Brexit”, a declarat Liz Truss în discursul ei de la Downing Street.
Mandatul de premier al lui Liz Truss rămâne cel mai scurt din istoria Marii Britanii.
The Economist spune că lumea își va aminti de Truss pentru numeroasele răsturnări de situație în care guvernul ei s-a găsit pe durata a nici șapte săptămâni, dar și pentru gafele politice și economice involuntare.
În timpul alegerilor din vară, Truss a anunțat opt măsuri ca parte dintr-un pachet financiar, menit să stimuleze creșterea economică în Regatul Unit.
Truss le-a promis în special alegătorilor că va reduce cu 1% cel mai scăzut prag de impozitare a salariilor, va plafona prețul anual la factura de gaze și electricitate la 2,500 de lire pentru următorii doi ani, va elimina cota de 45% din impozitul pe venit pentru cei cu salariul de peste 150.000 de lire pe an din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord și va anula creșterea impozitului pe profit la nivelul întregii țări.
După anunțul reducerii taxelor făcută de ministrul de atunci al Finanțelor, Kwasi Kwarteng, lira sterlină s-a prăbușit. Niciuna din măsurile de mai sus nu s-au concretizat.
Săptămâna trecută, Kwarteng și-a dat demisia, lăsând-o pe Liz Truss fără cea mai importantă persoană la momentul actual din Guvern.
Miercuri, ministrul de Interne al Marii Britanii, Suela Braverman, și-a dat demisia și ea, după ce a trimis o serie de documente oficiale de pe adresa personală de email. În ziua respectivă, Liz Truss declara în fața Parlamentului britanic că „este o luptătoare, nu o lașă”.
Aproape 24 de ore mai târziu, Marea Britanie rămânea – din nou – fără premier.
Reacțiile din presă nu au întârziat să apară.
Jurnaliștii The Times afirmau vineri că Liz Truss era conștientă de o eventuală demisie a ei încă de dinaintea anunțului de joi.
Ei spun că următoarele zile vor fi pline de târguieli, pacte și potențiale trădări în rândul membrilor Partidului Conservator, în condițiile în care se vehiculează numele a trei mari candidați pentru postul de lider al Partidului Conservator și, implicit, de premier al țării: Boris Johnson, Rishi Sunak și Penny Mordaunt.
Pentru moment, singura persoană care a declarat că va candida pentru funcție este Penny Mordaunt, care și-a încercat la rândul ei norocul în vară, însă a fost eliminată ulterior din cursă.
The Economist a publicat un articol intitulat „Bun venit în Britalia” (Welcome to Britaly), comparând situația politică și economică din Regatul Unit din ultimii ani cu haosul de pe scena politică italiană.
Ei au identificat trei mari asemănări între Marea Britanie și Italia:
- Instabilitatea politică, reflectată la nivelul a patru premieri diferiți în ultimii 4 ani de guvernare conservatoare – Italia a avut aproximativ 70 de Guverne de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace;
- Crizele economice care au dus rând pe rând la prăbușirea guvernelor din ambele țări – în Marea Britanie, criza prețului la energie și creșterea costurilor de trai, iar în Italia, cea din 2011 cauzată de prăbușirea pieței de obligațiuni;
- Problema stagnării economiei, endemică de ani buni de zile la nivelul ambelor țări.
Politico oferă un unghi de analiză mai complex și transmite că măsurile promise de Guvernul Truss nu reflectă decât intențiile Partidului Conservator, deziluzionat de oportunitățile Brexitului. Potrivit jurnaliștilor de la Politico, membrii conservatori și-au dorit de ani buni ca Regatul Unit să se bucure de o creștere economică fără legi venite din partea Bruxelles-ului.
The Economist spune, însă, că ieșirea Marii Britanii din UE este motivul pentru care țara se găsește în criza politică și economică în care se află în prezent. În acest sens, prăbușirea Guvernului lui Liz Truss, care a promis tăieri de taxe în speranța că economia britanică va deveni mai competitivă, nu este decât o reflecție în oglindă a promisiunilor false oferite de Brexit.
Imediat după anunțul că Liz Truss va părăsi Downing Street, vestea că Boris Johnson s-ar putea întoarce la putere a stârnit îngrijorări în rândul presei și oamenilor.
Într-un articol de opinie publicat de The Guardian, jurnalistul Owen Jones spune că întoarcerea lui Johnson va fi de „neiertat”, în condițiile în care fostul premier al Marii Britanii se face responsabil de organizarea mai multor petreceri și reuniuni sociale la Downing Street, pe vremea pandemiei și a lockdown-urilor în care oamenii nu aveau voie să iasă din casă decât pentru necesități.
Nici internauții nu s-au lăsat mai prejos. Imediat după demisia liderului de la Downing Street, pe rețelele de social media a apărut o glumă cu privire la o căpățână de salată verde, care, spun oamenii, a rezistat mai mult decât mandatul ultimul premier britanic.
Experimentul este, însă, unul cât se poate de real și a fost lansat de tabloidul britanic The Daily Star în luna septembrie, odată cu numirea în funcție a lui Liz Truss. Jurnaliștii britanici au vrut să vadă atunci dacă durata mandatului lui Truss va fi unul scurt, așa că au cumpărat o căpățână de salată de la un supermarket, pe care au lăsat-o ulterior să se degradeze.
Ideea nu le aparține lor, ci publicației The Economist, care a transmis odată cu numirea lui Truss în funcția de premier al Marii Britanii că mandatul ei va avea o durată de viață la fel de scurtă precum cea a unei salate verzi.
Într-o postare de pe contul de Twitter al lui Larry, motanul premierului britanic, acesta a transmis că „Regele m-a rugat să devin următorul prim-ministru din cauza întregului non-sens care a avut loc pentru prea mult timp”.
Partidul Conservator încearcă de luni bune să-și rezolve criza de leadership și se confruntă cu o încredere din ce în ce mai scăzută din partea populației. Un sondaj realizat în acest sens de Politico estimează că dacă astăzi, 21 octombrie, ar avea loc alegeri generale în Marea Britanie, Partidul Laburist ar obține aproximativ 53% din voturile electoratului.
