Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea în septembrie anul trecut că, din 1990 până acum, au fost emise peste 77.000 de titluri de doctor. Cele mai multe titluri de doctor au fost date de Universitatea București – aproximativ 9.000 de titluri, Universitatea Babeș Bolyai – aproape 7.500 de titluri, Universitatea Politehnica București - aproape 5.000.
Banii acordați prin ordinul de ministru proveneau din bugetul Ministerului Educației și, pentru fiecare teză de verificat, universitatea primea „50-60 de euro”, după cum preciza Cîmpeanu.
Universitățile aveau obligația să facă o strategie proprie de prevenire şi combatere a fenomenului de plagiat, să digitalizeze lucrările și ulterior să le verifice.
Europa Liberă a vorbit cu rectorii de la universități mari din București, Iași, Timișoara și Brașov despre ce au făcut cu banii de la Ministerul Educației.
Până în prezent, cele mai multe universități au început să scaneze tezele de doctorat și să le pună online. Pentru că au mii de teze de doctorat, unele universități spun că important este ca acestea să fie scanate și publicate online, iar procesul de verificare va fi făcut atunci când vor exista sesizări cu privire plagiat.
Marian Preda: Începem scanarea tezelor de la Jurnalism
Pentru perioada 1990-2016, Universitatea din București are 8.900 de teze de doctorat. Pentru scanarea acestora a angajat trei oameni cu normă întreagă și un al patrulea cu jumătate de normă. Banii primiți de la minister, peste 2 milioane de lei, sunt folosiți în principal pentru salariile oamenilor. Softurile pentru detectarea plagiatului le avea deja.
Rectorul Marian Preda spune că, în prima etapă, tezele din perioada 1990-2016 au fost identificate în bibliotecă și făcută o bază de date cu ele. „Următoarea etapă e scanarea fiecărei teze de la Facultatea Jurnalism. Am mai cumpărat alte două scanere și începând din această toamnă începem scanarea acestor teze, lucru care nu va fi deloc ușor, pentru că vorbim de 8.900 de teze”, spune rectorul.
Marian Preda arată că este foarte important ca tezele să fie făcute publice în format electronic. Dar verificarea lor va dura.
„Nici nu se pune problema ca universitatea să ascundă vreo teză, dar noi nu putem acum să facem alte 8.900 de comisii care reverifice ceea ce au făcut comisiile inițiale. Dacă le facem publice, le vede toată lumea. La orice sesizare cu privire la un plagiat, teza va fi imediat verificată și listată și i se dă un răspuns foarte clar celui care face sesizarea. Altfel, cum să fac eu să numesc, pentru 8.900 de teze, persoane care să le verifice?”, se întreabă Marian Preda.
Rectorul mai spune că toate tezele din 2016 încoace sunt verificate de softurile antiplagiat.
ASE: „Până acum nu a ajuns nicio sesizare de plagiat la mine”
La ASE București, strategia antiplagiat prevede că tezele sunt mai întâi scanate, apoi trimise la verificat la școala doctorală.
„N-am angajat oameni noi, am făcut redistribuiri în cadrul ASE, de la bibliotecă, și ajută și cei de la departamentul de cercetare care trebuie să introducă tezele în softul antiplagiat. Biroul a intrat în funcțiune prin martie-aprilie. Folosim același soft polonez pe care îl folosim pentru toate celelalte lucrări”, spune Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Cei 1,2 milioane de lei alocați de minister sunt folosiți tot pentru salariile angajaților, pentru că după cum spune rectorul, ministerul nu permite altceva. În total, ASE-ul are 3.500 de teze de doctorat din 1990 încoace.
„Cei 5 oameni alocați lucrează de zor, scanează și verifică, fac un raport anual, iar raportul final, pe care îl discutăm în consiliul de administrație din decembrie, îl trimitem la Ministerul Educației”, a mai spus Niculae Istudor.
„Până acum nu a ajuns nicio sesizare de plagiat la mine”, a mai spus rectorul.
În cazul în care softul detectează plagiatul, lucrarea respectivă este trimisă mai departe la școala doctorală care a evaluat inițial teza, unde este analizată de o comisie.
Radu Văcăreanu: Am scanat 748 de teze
Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, spune că nu a angajat oameni din exterior și nici nu a cumpărat softuri noi pentru a pune în practică ordinul.
„Am înființat un birou pentru etică și integritate academică cu oameni din universitate, nu am angajat din exterior. Am scanat toate tezele pe care le-am avut din 1990 încoace și am început verificarea. Avem 941 de teze, dintre care 748 au fost scanate și 193 erau deja disponibile în format electronic”, a spus Radu Văcăreanu.
Majoritatea lucrărilor sunt în inginerie civilă și instalații. Până acum au fost analizate antiplagiat 774 de teze.
„La finalizarea analizei, cele care vor avea coeficienți de similitudine peste limita admisă de soft, vor fi verificate de către o comisie a Școlii Doctorale UTCB. Pentru cele care va exista suspiciunea de plagiat, vor fi transmise Comisiei de Etică a universității”, precizează rectorul.
Politehnica București: „Neavând probleme cu plagiatele, nu a constituit o prioritate pentru noi”
Universitatea Politehnică nu a angajat nici ea oameni. Rectorul Mihnea Costoiu spune că nu știe câte teze au fost verificate până acum.
„Avem aproape 6.000 de teze de doctorat de verificat, dar neavând probleme cu plagiatele, nu a constituit o prioritate pentru noi. Avem softurile recomandate de Ministerul Educației, pe care le folosim și pe tezele actuale. Școlile doctorale nu au considerat o prioritate povestea asta, 'vânătoarea de vrăjitoare'”, a spus Mihnea Costoiu.
Rectorul UPB susține că mecanismul de verificare al tezelor de doctorat a fost întotdeauna instituționalizat și mult mai strict la Politehnică decât în restul universităților, motiv pentru care cazurile de plagiat sunt foarte rare.
„Indiferent de legea care a existat, toate tezele de doctorat de la Politehnică se duceau în catedre, în actualele departamente, în care toată lumea, de la preparator până la profesor, verifica teza, nu numai plagiatul, ci și conținutul. Or acest mecanism funcționează și azi și e mult mai serios, pentru că oamenii din domeniu citesc teza înainte de susținere”, arată Mihnea Costoiu.
SNSPA: Nu am folosit banii de la MEN
SNSPA susține că verifică tot ce se susține în universitate la licență și masterat și că a declanșat procedurile pentru verificarea tezelor de doctorat, fără să cheltuie însă banii de la MEN, „pentru ca noi credem că acel ordin de ministru are vulnerabilități de legalitate”, după cum a spus rectorul Remus Pricopie.
„Facem verificări așa cum am făcut și până acum. În principal, Școala Doctorală și Biblioteca se ocupă. Nu am angajat oameni noi”, arată Remus Pricopie.
La Universitatea de Vest din Timișoara, începând din 2017, sunt verificate toate lucrările de licență, masterat și doctorat.
„Toate trec prin softuri antiplagiat, totul este verificat, iar profesorul coordonator semnează o fișă prin care răspunde solidar cu doctorandul, cu cel care face lucrarea, pentru tot ce scrie acolo. Avem mai multe softuri. Am investit mult în digitalizare”, spune rectorul Marilen Pirtea.
Acesta arată că a primit 783.238 lei, dar banii puteau să fie folosiți numai pentru plata salariilor, nu pentru a cumpăra calculatoare.
„Se scanează toate tezele din 1990 până în prezent, pentru a le pune în format digital”, a mai spus Pirtea.
Tudor Toader: Noi le scanăm și le punem online, apoi cine vrea verifică
Universitatea Alexandru Ioan Cuza a început să scaneze tezele de doctorat pe hârtie, dar începând din 2020 descrescător până în 1990.
„Din 1990 și până în 2014 sunt de digitizat 8.700 de teze. Cele din perioada 2020-2022 sunt în proporție de 100% pe site. Cele din perioada 2016-2020 în proporție de 34%. Acum continuăm cu scanarea acestora. Și apoi continuăm până în 1990”, a spus Tudorel Toader.
Rectorul spune că nu a folosit banii pentru angajarea unor oameni care să verifice tezele.
„Nu am angajat oameni, noi suntem o comunitate mare, de aproape 2.000 de persoane, și am transferat atribuțiile la o echipă dintre colegii noștri. Le-am dat un birou. Dacă am angaja oameni noi, după ce terminăm procesul asta ce facem, îi dăm afară?”, mai spune rectorul Tudorel Toader.
Verificarea tezelor se va face în regim deschis, adică cine vrea să le consulte după ce vor fi online și sesizează un plagiat, va face cerere de analiză pentru plagiat la universitate.
„Noi avem comisia care digitizează și le încărcăm pe platformă, după aceea cine ce vrea, verifică. Sunt unele teze cu formule matematice, fizice, chimice, acolo e cumplit și de digitizat, dar să pui pe cineva să analizeze toate tezele. Nu poți să pui aceeași comisie să analizeze toate domeniile, că sunt cu particularitățile lor”, argumentează Tudorel Toader.
La Universitatea Transilvania din Brașov, un singur angajat scanează cele 1.478 de teze susținute în perioada 1990-2016. Până acum au fost verificate 550 de teze.
„N-au detectat plagiat deocamdată. Persoana care le verifică de plagiat le și analizează. Softul respectiv e o mașină, trebuie să te uiți acolo și să vezi ce îți iese. Dacă a scris cineva într-o teză 'Universitatea Transilvania' de 30 de ori, asta nu înseamnă că a plagiat. Softul te ajută să îți dai seama de niște lucruri, dar cineva trebuie să analizeze care e procentul”, spune Carmen Buzea, prorector La Universitatea Transilvania din Brașov. Din banii primiți de la MEN, universitatea plătește salariul persoanei care scanează și abonamentul de la softul pentru verificare.
Europa Liberă a cerut și situația verificării tezelor de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, însă până acum nu am primit vreun răspuns.
