Conferința Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) este al 27-lea summit în care statele membre ONU se reunesc alături de organizații non-guvernamentale, activiști și alte persoane publice pentru a discuta despre schimbările climatice.
Anul trecut, la Glasgow/Scoția, națiunile participante au căzut de acord să ia măsuri pentru a limita creșterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius față de nivelul pre-industrial. Pragul este considerat de către oamenii de știință a fi crucial pentru a limita impactul schimbărilor climatice.
Președintele Klaus Iohannis a ținut astăzi un scurt discurs în cadrul conferinței din Egipt, în care a punctat importanța combaterii schimbărilor climatice. Acesta a declarat că tinerii pot conduce schimbarea în bine și a menționat importanța educației de mediu.
Conform rapoartelor recente, pragul recomandat de reducere a temperaturii globale nu va fi realizat. Emisiile de carbon și metan au atins vârfuri noi în 2021, dovedind că măsurile existente sunt insuficiente.
Țările cele mai afectate de schimbările climatice nu sunt cele care au contribuit cel mai mult la acestea.
Cetățenii țărilor vestice contribuie cel mai mult la crearea gazelor de seră, în cantități mult mai mari decât cei din țările în curs de dezvoltare. Uzul excesiv al resurselor, al energiei, risipa fac ca doar 23 de țări din lume în care locuiesc doar 12% din oameni să fi generat jumătate din totalul istoric de emisii de carbon.
Celelalte 150 de țări au generat cealaltă jumătate.
Doar SUA a generat un sfert din emisiile de carbon din lume, în timp ce întregul continent african a generat 3%.
Dacă țările bogate precum Olanda au banii pentru infrastructura necesară protejării populației în fața nivelurilor crescânde ale oceanelor, cei din Pakistan sau Nigeria îndură dezastrele naturale fără apărare.
Din acest motiv, s-a propus ideea unui fond pentru reconstrucție a țărilor afectate de dezastrele naturale, un fond la care să contribuie națiunile cele mai înstărite, vinovate de emisiile care cauzează aceste schimbări climatice.
Ideea este discutată constant de câteva decenii și s-a aflat pe ordinea de zi și anul trecut la Glasgow. În 2001, s-a stabilit un fond de adaptare, care să ajute țările vulnerabile să se pregătească în calea evenimentelor meteorologice extreme. În 2009, țările de pe glob s-au angajat să strângă 100 de miliarde de dolari pe an pentru un astfel de fond, promisiune rămasă nerealizată.
Experții se tem că această idee va rămâne pe hârtie și în urma conferinței din Egipt, la fel cum constată cei de la Council for Foreign Relations că s-a întâmplat și la Glasgow.
Galerie FOTO | Inundațiile din Pakistan, sute de morți și mii de case distruse. „O catastrofă climatică gravă!”
Conferința COP27 se desfășoară pe fondul mai multor tragedii recente, cauzate de încălzirea globală. Inundațiile care au avut loc în Nigeria luna trecută au ucis peste 600 de oameni, au distrus 200.000 de gospodării și au provocat strămutarea a 1,3 milioane de oameni din calea dezastrului natural.
Din iunie până în octombrie, au avut loc și în Pakistan inundații. Acestea au luat viața a peste 1.700 de oameni și peste două milioane au fost evacuați. Cel puțin 33 de milioane de oameni au fost afectați de dezastrul natural. Peste un milion de animale au murit înecate.
În urma acestor inundații se întâlnesc din ce în ce mai multe cazuri de holeră și foamete.
La conferință nu vor participa liderii Rusiei, Chinei, Indiei, Canadei și Australiei. Noul premier britanic, Rishi Sunak, inițial anunțase că nu va participa pentru că se concentrează momentan pe politica internă; într-un final, a decis să se prezinte. Acesta i-a interzis Regelui Charles să participe la conferință.
Președintele american Joe Biden va prezida delegația americană la COP27, iar din partea Uniunii Europene va fi prezentă președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Masa de discuție la care nu au voie activiștii de mediu
Guvernul egiptean a fost acuzat de ipocrizie în ceea ce privește găzduirea summit-ului COP27. În timp ce aceștia găzduiesc cea mai importantă discuție internațională despre schimbările climatice, activiștii de mediu din țară riscă închisoarea, exilul sau chiar moartea dacă critică guvernul.
În ultimele zile, au fost arestate 67 de persoane care protestau pentru mediu sau împotriva guvernului egiptean.
Măsura nu a afectat doar cetățenii egipteni: pe 2 noiembrie achitectul indian Ajit Rajagopal a fost arestat în drumul său de la Cairo la Sharm el-Sheikh, pe care îl străbătea pe jos pentru a atrage atenția asupra crizei climatice. Chiar și avocatul pe care acesta a reușit să-l cheme înainte să fie deținut a fost, la rândul său, reținut.
Organizațiile non-guvernamentale din Egipt nu se pot exprima liber cu privire la condițiile de mediu și sociale din țară încă din 2014. Guvernul folosește mai multe tactici de intimidare a organizațiilor și activiștilor pentru mediu, acceptând doar grupurile care desfășoară activități „acceptabile” și care nu critică autoritățile, conform Human Rights Watch.
Astfel se cultivă o atmosferă în care adevăratele politici climatice ale Egiptului nu pot fi puse sub semn de întrebare, mai ales în ceea ce privește impactul poluării și al schimbărilor climatice asupra oamenilor și a mediului.
Conform reprezentanților Human Rights Watch, guvernul egiptean „a impus obstacole arbitrare în calea fondurilor, a cercetării și a aprobărilor”, lucruri care au îngenuncheat grupurile locale de activiști de mediu, forțând unii activiști în exil și împiedicându-i pe mulți din a desfășura muncă esențială.
Printr-o lege din 2019, cercetătorii care doresc să desfășoare studii de opinie publică sau să redacteze rapoarte cu „teme politice” trebuie să obțină aprobarea guvernului. ONG-urile egiptene nu pot primi fonduri din alte țări dacă activitățile pe care le desfășoară sunt considerate a contrazice „interesul național”.
De când a preluat puterea în 2014, președintele Egiptului, Abdel Fattah El-Sisi, conduce pe model autoritar. Acesta a extins sistemul național de închisori în care, sub conducerea sa, au fost arestați cel puțin 60.000 de prizonieri politici care au criticat sistemul. Mulți nu au avut parte de un proces.
Disidenții politici sunt strânși în zecile de noi închisori, unde condițiile proaste îi îmbolnăvesc letal și tortura este des întâlnită. Mulți ajung să se sinucidă. În ultimii ani, regimul a orchestrat numeroase execuții în masă a prizonierilor pedepsiți la moarte. Cel puțin 54 de prizonieri au fost executați în 2021.
Activista de mediu Greta Thunberg a refuzat să participe la COP27 invocând problemele guvernului egiptean în ceea ce privește drepturile omului.
România la COP27
Președintele Klaus Iohannis a susținut primul său discurs la COP27 în după-masa de luni. Acesta a menționat că problemele legate de război și penuria de energie nu ar trebui să ne distragă din a combate schimbările climatice.
„Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci o realitate cotidiană, cu consecințe asupra sănătății umane, a naturii și a economiei. Țara mea, România, s-a confruntat anul acesta cu o secetă severă, cu implicații negative asupra alimentării cu apă, a producției hranei și a generării de electricitate. Așadar, eforturile de adaptare sunt cruciale pentru creșterea rezilienței atât a societăților, cât și a ecosistemelor care se confruntă cu riscuri climatice”, a declarat Iohannis la Sharm el-Sheikh.
Președintele va fi prezent timp de două zile la summit. Acesta va participa la mai multe ședințe și va modera o dezbatere pe tema educației despre schimbările climatice.
România a comunicat strategia națională la COP27 doar odată cu începutul conferinței, o lipsă de transparență care a menținut implicarea țării relativ neclară până în ultimul moment.
„Participăm la COP. Nu dăm comunicate în prealabil despre astfel de evenimente”, a declarat Ministrul Mediului Tánczos Barna pentru Europa Liberă.
Ministrul Mediului a anunțat că România caută aplicarea angajamentelor făcute la Glasgow și alege să laude eforturile României în lupta împotriva schimbărilor climatice.
„Suntem într-un club select, suntem în Uniunea Europeană, suntem în NATO, și ne asumăm ținte ambițioase alături de statele membre europene dezvoltate, dar în același timp avem și provocările sociale și economice diferite față de occident”, a afirmat pentru Europa Liberă secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, care va reprezenta România la COP27.
În septembrie, președintele a prezentat raportul cu privire la limitarea schimbărilor climatice din România. Raportul a fost primit cu entuziasm de ONG-urile de mediu, însă indică lipsa acută de informații pe acest domeniu în România. Problema ar fi cauzată de comunicarea mult prea tehnică care vine din partea experților către cetățeni.
