Pe măsură ce sute de mii de oameni au umplut străzile din toată Serbia la sfârșitul anului 2021 pentru a protesta împotriva standardelor scăzute de protecție a mediului și modificărilor aduse legii în beneficiul unei companii străine de extragere a litiului, au început să circule imagini care i-au alarmat pe activiști privind extinderea tehnologiei chineze de supraveghere.
În fotografiile și videoclipurile distribuite de grupurile ecologiste pe rețelele de socializare, ceea ce par a fi polițiști îmbrăcați în civil pot fi văzuți filmând mulțimi de protestatari cu un dispozitiv despre care autoritățile sârbe au spus mai târziu că este un terminal de canal Huawei EP 821 - echipament din ce în ce mai folosit de forțele de securitate chineze, cumpărat de poliția sârbă din China, ca parte a unui acord de cooperare în materie de securitate.
Protestele, care au durat câteva luni, au fost cele mai mari care au cuprins vreodată Serbia în ultimele decenii, iar guvernul a dat înapoi și a abrogat modificările legislative care au stârnit proteste.
Dar apariția dispozitivului Huawei în mâinile presupușilor polițiști a încins din nou spiritele. Oficialii au fost acuzați că folosesc tehnologia de recunoaștere facială pentru a-i identifica pe protestatari, deși în prezent nu există nicio lege care să permită utilizarea acesteia.
Îngrijorările s-au accentuat și mai mult după ce pe numele a 1.000 de protestatari au fost emise amenzi pentru contravenții la legea circulației pentru că au blocat drumurile în timpul protestelor.
„Nu știm dacă au folosit sau nu tehnologie de recunoaștere facială. Dar, acțiunile pe care le-am văzut [de la autorități] au fost să-i sperie și să-i intimideze pe oameni”, a declarat Bojan Simisic, fondatorul ONG-ului de mediu Eco Guard, care a fost printre primii care au formulat suspiciuni cu privire la utilizarea Dispozitivelor Huawei la proteste.
„Cea mai mare îngrijorare a noastră este că o astfel de tehnologie ar putea fi folosită pentru a ajuta la crearea unei baze de date cu persoane care nu sunt pe placul autorităților.”
Guvernul a instalat deja mii de camere de supraveghere în toată țara, ca parte a planurilor de a introduce aproximativ 8.000 de camere de supraveghere Huawei fabricate în China, cu capabilități de recunoaștere facială.
Demersul autorităților se confruntă cu rezistența publică de ani de zile, iar Belgradul spune că software-ul de recunoaștere facială nu este încă implementat, dar utilizarea tehnologiei - și potențialul abuz - reprezintă o sursă de îngrijorare pentru activiști, opoziția politică a țării și grupurile de experți în securitate cibernetică.
În timp ce mulți protestatari au fost opriți de poliție și și-au arătat actele de identitate la fața locului, alții spun că nu au fost niciodată identificați oficial la proteste, iar pentru amenzile pe care le-au primit prin poștă, zeci dintre acestea fiind văzute de RFE/RL, este evident că au fost folosite filmările pentru a fi identificați.
Ministerul de Interne al Serbiei nu a răspuns solicitărilor RFE/RL de a comenta, dar a negat anterior că vreo tehnologie de recunoaștere facială ar exista în țară, iar o anchetă făcută de comisarul pentru informații de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal, un organism guvernamental independent, a constatat că nu a fost folosit în timpul protestelor niciun soft de recunoaștere facială.
O investigație RFE/RL nu a găsit niciun caz în care softul de recunoaștere facială să fie utilizat la proteste sau în altă parte din Serbia.
Dar relatările bazate pe documente judecătorești, mărturii ale poliției, mandate de contravenție emise protestatarilor, documente ale Ministerului de Interne și interviuri cu experți, oficiali și activiști arată că forțele de ordine sârbe au desfășurat o operațiune larg răspândită și total neclară din punct de vedere legal cu ofițeri în civil pentru a filma și a supraveghea protestatarii cu scopul de a-i identifica.
Tocmai această strategie de a nu acționa la lumină accentuează îngrijorările experților și apărătorilor de drepturi civile cu privire la modul în care oficialii sârbi ar putea abuza de instrumentele de supraveghere chinezești de ultimă oră, cum ar fi softul de recunoaștere facială, odată ce acesta va avea și o bază legală de utilizare.
„Poliția a folosit imagini video pentru a recunoaște protestatarii, dar avem și verdicte de la instanțe când am contestat [amenzile] și poliția nu a putut depune mărturie despre cine le-a determinat identitatea, iar instanța a concluzionat că ofițerul de poliție nu a identificat de fapt protestatarul”, a declarat pentru RFE/RL Sreten Djordjevic, avocatul unui birou de drept de mediu care a reprezentat mai mulți protestatari care și-au contestat amenzile.
Djordjevic și alți avocați care au lucrat la cazuri similare recunosc că aceasta nu este o dovadă a utilizării recunoașterii faciale, dar că a generat „modele suspecte” cu privire la modul în care poliția i-a identificat pe protestatari, care ar putea avea consecințe de amploare, pe măsură ce autoritățile sârbe vor lansa programul de supraveghere facială din China în întreaga țară.
„Rezultatul a fost, în esență, că poliția a creat 'liste' de activiști și alți cetățeni care sunt critici cu guvernul”, a declarat pentru RFE/RL Tara Petrovic, cercetător principal la Civic Initiatives, o organizație juridică care a asistat sute de protestatari amendați la demonstrații. „Felul în care a procedat poliția în aceste cazuri ridică o mulțime de semne de întrebare de natură juridică și duce la concluzii îngrijorătoare cu privire la abuzul de date cu caracter personal și la modul în care utilizează resursele și tehnologia disponibilă. În practică, acesta a fost un sistem de recunoaștere facială low-tech.”
Un experiment „Low-Tech”
În Europa și America de Nord, una dintre principalele preocupări în ceea ce privește recunoașterea facială și răspândirea tehnologiei chineze de la Huawei o reprezintă faptul că poate fi folosită pentru a consolida regimurile autoritare și poate fi folosită împotriva disidenței, mai degrabă, decât pentru a ajuta forțele de ordine să urmărească și să localizeze criminali și teroriști.
Experții spun că acest lucru face din Serbia un caz de testare vital pentru infrastructura de supraveghere chineză dincolo de granițele sale.
Actualul climat politic al țării s-a înrăutățit sub conducerea președintelui Aleksandar Vučić.
Freedom House spune că Serbia a experimentat o erodare a drepturilor politice în ultimii ani, care a pus presiune „asupra presei independente, a opoziției politice și organizațiilor societății civile” și clasifică sistemul politic al țării drept „parțial liber”.
Sub Vučić, Serbia și-a adâncit legăturile cu Beijingul.
Investițiile din China s-au revărsat în Serbia, iar Belgradul a luat împrumuturi de miliarde de la instituțiile chineze. Proiectele legate de securitate au ocupat, de asemenea, o poziție din ce în ce mai proeminentă, în primul rând când vine vorba de securitatea internă și cooperarea în domeniul „tehnologiei de aplicare a legii și de supraveghere” între cele două țări.
Serbia este, de asemenea, membră a Inițiativei Belt and Road a Chinei (BRI), un canal de afirmare a proiectelor de infrastructură chineze din întreaga lume și pentru tehnologiile digitale, cum ar fi rețelele de telecomunicații și instrumentele de supraveghere.
„Serbia a devenit deja un laborator pentru influența și proiectele chineze, tehnologii precum recunoașterea facială fiind următoarea frontieră”, a declarat pentru RFE/RL Vuk Vuksanovic, cercetător la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad. „Guvernul caută în prezent o breșă legală pentru a o transforma în realitate”.
Dincolo de utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială, autoritățile sârbe au fost legate și de alte cazuri controversate de supraveghere și încălcare a vieții private.
Editorul Rețelei de Raportare a Crimelor și Corupției (KRIK), cu sediul la Belgrad, un centru de investigații de top din Balcani, a descoperit că i-a fost interceptată corespondența personală și a ajuns de mai multe ori la tabloidele pro-guvernamentale.
Între timp, Citizen Lab, un centru de cercetare de la Universitatea din Toronto, a publicat investigații cu privire la utilizarea diferitelor programe spion și instrumente de supraveghere de către clienții sârbi, un raport legând acest lucru de Agenția de Informații de Securitate a țării.
În cazul protestelor din noiembrie și decembrie 2021 împotriva operațiunilor companiei anglo-australiene Rio Tinto, de exploatare a litiului din Serbia, procesele-verbale și verdictele tribunalului consultate de RFE/RL, precum și o analiză a 254 de cazuri făcută de Civic Initiatives, au arătat că poliția primise ordin să nu întrerupă demonstrațiile, dar să-i filmeze, în schimb, pe protestatari, ca să poată fi apoi recunoscuți din filmare.
Într-unul din cazuri, conform mărturiei unui ofițer de poliție, imaginile au fost plasate pe un ecran într-o incintă și ofițerilor li s-a spus să sublinieze persoanele pe care le-au recunoscut. Alte verdicte ale instanței includ mărturii ale ofițerilor care spun că li s-au dat cote pentru un anumit număr de persoane care trebuiau identificate.
Recunoașterea protestatarilor a fost mai simplă pentru autoritățile din orașele mai mici, unde poliția îi cunoștea pe membrii comunității sau în cazurile care implicau activiști de mediu cunoscuți sau persoane din opoziție.
În alte cazuri, ofițerii au studiat profilurile de pe rețelele de socializare pentru a identifica oamenii din filmarea protestului. În mai multe cazuri, dosarele au fost respinse de judecători pentru că poliția nu a putut dovedi că oamenii au fost informați că sunt filmați de autorități, așa cum prevede legea.
„Din verdictele pe care le-am văzut, nu este clar cum exact au fost realizate filmările [pentru identificarea protestatarilor], dar se pare că au jucat un rol important”, spune Petrovic.
O expansiune neuniformă
Pe măsură ce plângerile și îngrijorările din partea publicului au crescut, Milan Marinovic, comisarul Serbiei pentru informații de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal, a fost însărcinat să analizeze cazurile de încălcare a datelor cu caracter personal și dacă au fost utilizate capacități de recunoaștere facială la proteste.
„În acest moment, în Serbia nu avem o bază legală [pentru a folosi recunoașterea facială]”, a declarat Marinovic pentru RFE/RL într-un interviu. „În al doilea rând, am înțeles că nu avem încă softul adecvat.”
Serbia și-a obținut miile de camere Huawei din China printr-un proiect Safe City care a rezultat dintr-un parteneriat strategic semnat de Belgrad cu Huawei în 2017. Aceste tehnologii reprezintă o nouă frontieră complexă pentru China, care permite poliției din toată China să adune material de la zeci de milioane de camere, precum și din miliarde de înregistrări ale călătoriilor, utilizării internetului și activităților de afaceri pentru a urmări cetățenii și a gestiona mai bine orașele.
Apărătorii acestor proiecte spun că ele oferă câștiguri majore de eficiență prin automatizarea operațiunilor orașului și construirea de sisteme deja utilizate în țările democratice.
Între timp, criticii susțin că o astfel de tehnologie ajută la consolidarea liderilor politici autoritari și sunt exportate din China cu o transparență și responsabilitate reduse. Huawei a susținut în declarațiile anterioare că este doar un producător și vânzător, iar responsabilitatea revine în cele din urmă utilizatorului.
Biroul lui Marinovic are sarcina de a reconcilia legislația sârbă cu presiunile asupra vieții private și a protecției datelor pe care le prezintă aceste noi tehnologii. Pe măsură ce acuzațiile de folosire a recunoașterii faciale fără bază legală continuau să circule la adresa ofițerilor în civil care filmau cu dispozitive Huawei la proteste, Marinovic a lansat o anchetă la Ministerul de Interne pentru a se interesa de dispozitiv și imagini.
Concluziile comisarului, al cărui raport a fost publicat între timp, sunt că dispozitivul în cauză era terminalul trunking EP 821 al Huawei, despre care ministerul a declarat că nu are funcționalitate software sau hardware pentru recunoașterea facială.
Astfel de dispozitive au devenit din ce în ce mai folosite de către forțele de ordine chineze, iar Huawei și alți furnizori chinezi le comercializează ca un radio de poliție all-in-one, cameră de corp și smartphone care este capabil să facă și să transmită fotografii și videoclipuri.
Charles Rollet, analist la IPVM, o publicație din industrie axată pe produse de supraveghere video, a declarat pentru RFE/RL că astfel de dispozitive nu au capacități de recunoaștere facială „dar în mod clar, fotografierea protestatarilor sau filmarea lor cu un astfel de dispozitiv ar putea fi cu ușurință folosit pentru recunoașterea facială și acces la date.”
Proiectele Huawei Safe City se bazează pe o implementare în timp real a tehnologiei de recunoaștere facială, care compară fluxurile live ale camerelor cu o bază de date, în timp ce alt software poate fi folosit pentru a căuta anumite fețe prin imaginile înregistrate anterior.
RFE/RL a obţinut copii ale inspecţiei efectuate de biroul lui Marinovic din cadrul MAI, precum şi răspunsul Ministerului la cererea de informaţii.
În acele documente, Ministerul a reiterat că nu are nicio capacitate de a utiliza tehnologia de recunoaștere facială și a recunoscut că au dispozitive Huawei similare în uz, deși au spus că nu pot confirma identitatea persoanelor surprinse că au filmat protestele și că nu poate stabili dacă sunt angajați ai Ministerului și care este scopul acestor filmări.
Deși Ministerul spune că a filmat protestatari, subliniază că poliția a urmat procedura adecvată pentru a face acest lucru și că nu poate confirma dacă dispozitivul Huawei a fost folosit pentru a filma protestatari. Răspunsul a fost emis în ianuarie, cu câteva luni înainte ca primele amenzi contravenționale să înceapă să fie contestate din punct de vedere legal, iar neregulile cu privire la modul în care poliția a identificat protestatarii au fost expuse în documentele instanței.
În ciuda constatărilor lui Marinovic că recunoașterea facială nu a fost folosită, raportul său nu a făcut nimic pentru a calma temerile pe care le-au stârnit incidentele din jurul protestelor de mediu cu privire la potențiala utilizare abuzivă în viitor.
În prezent, în Serbia nu există o legislație pentru supravegherea biometrică în masă pe care camerele pe care le-a achiziționat de la Huawei ar putea să o permită, dar autoritățile continuă să caute modalități de a legaliza instrumentele de recunoaștere facială.
Marinovic a spus că Ministerul de Interne a trimis biroului său două studii de caz de când și-a asumat rolul în 2019 privind modul în care utilizarea tehnologiei ar afecta protecția datelor cu caracter personal. El a spus că ambele studii au fost respinse, pe motiv că nu au furnizat suficiente garanții pentru a se asigura că pot fi accesate doar datele și detaliile persoanelor căutate sau dispărute.
În 2021, ministerul a înaintat un proiect de propunere privind supravegherea biometrică inclusă în noua legislație a poliției, numită Legea Afacerilor Interne, care le-ar fi acordat o autoritate extinsă în ceea ce privește colectarea datelor cu caracter personal.
Grupurile locale pentru libertăți civile au surprins schimbările și s-au mobilizat rapid, interacționând cu membrii Parlamentului European și cu grupuri internaționale pentru drepturile omului și protestând. După două zile de presiuni, guvernul sârb a retras proiectul de lege, dar nu a renunțat la el.
Marinovic rămâne critic cu privire la încercarea ministerului de a adopta proiectul de lege într-un mod discret, dar a spus că este probabil să continue cu găsirea unei modalități de a crea legea, un scenariu pe care mulți analiști îl văd ca fiind cât se poate de posibil după ce Partidul Progresist Sârb al lui Vučić a câștigat, în luna aprilie a acestui an, majoritatea în parlament.
Comisarul a spus că sarcina sa principală este să găsească o soluție care să prioritizeze protecția datelor și să se poată asigura că drepturile omului sunt protejate. Dar există și un oarecare sentiment de inevitabil privind lansarea camerelor de recunoaștere facială în Serbia și oriunde.
„Îmi pot imagina că această [tehnologie] nu va face parte doar din viitorul Serbiei, ci de peste tot”, a spus Marinovic.
