Linkuri accesibilitate

Corupție la Bruxelles | Eva Kaili, eurodeputata prinsă cu sute de mii de euro cash, și declarațiile „ciudate” despre Qatar


Eva Kaili și Ali bin Samikh Al Marri, ministrul muncii din Qatar, în timpul unei întâlniri din 31 octombrie 2022. A fost una dintre numeroasele momente recente în care eurodeputata din Grecia a apărat guvernul de la Doha.
Eva Kaili și Ali bin Samikh Al Marri, ministrul muncii din Qatar, în timpul unei întâlniri din 31 octombrie 2022. A fost una dintre numeroasele momente recente în care eurodeputata din Grecia a apărat guvernul de la Doha.

Eva Kaili, suspendată din funcția de vicepreședintă a Parlamentului European, a fost prinsă în flagrant cu 600.000 de euro, bani cu titlu de mită, pentru a vorbi favorabil despre Qatar la Bruxelles, spun anchetatorii. Europarlamentarul Cristian Bușoi afirmă că declarațiile i se păreau ciudate.

Eva Kaili, europadeputată din Grecia, şi alte trei persoane au fost inculpate şi încarcerate duminică în Belgia, într-o anchetă privind suspiciuni de corupţie care au legătură cu condițiile de muncă din Qatar, țară care zilele acestea găzduiește Campionatul Mondial de fotbal.

Alte două persoane anchetate de procurorii belgieni au fost eliberate.

Înainte să fie suspendată din funcție, Eva Kaili a fost una dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European. În portofoliul său se aflau și relațiile cu statele din Peninsula Arabă și Orientul Mijlociu.

Ea se apropiase mult de guvernul de la Doha în ultima vreme, mergând într-o vizită individuală în regiune, deși vizita oficială a grupului pentru relații cu Peninsula Arabă fusese anulată.

Sute de mii de euro în saci

Poliția belgiană a confiscat peste 600.000 de euro, câteva telefoane și calculatoare din birourile în care au descins. Eurodeputata elenă nu a putut beneficia de imunitatea parlamentară fiindcă ar fi fost prinsă în flagrant cu „saci cu bani” în momentul descinderii.

Eva Kaili a fost suspendată imediat din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, din rândurile grupului social-democrat din Parlamentul European și din partidul socialist grec.

Ea va putea fi înlăturată complet din funcție doar în urma consultării cu liderii grupărilor politice și după un vot al colegilor din Parlamentul European.

În repetate rânduri, Kaili a ținut partea Partidului Popular European și nu grupului de stânga de care aparține. Oficialii social-democrați au mustrat-o de mai multe ori pentru că a votat împotriva poziției partidului.

Grupul socialiștilor din Parlamentul European a fost criticat, înaintea Cupei Mondiale, că nu condamnă suficient încălcările drepturilor omului din Qatar.

În plus, săptămâna aceasta ar urma să aibă loc o dezbatere în Parlamentul European pentru liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Qatar, Oman și Kuweit. Există bănuieli ca mita primită de inculpați să fie în legătură cu una, dacă nu ambele circumstanțe.

Europarlamentar român: Trebuie luate cele mai aspre sancțiuni

„Cred că trebuie făcută o investigație totală și cele mai aspre sancțiuni trebuiesc luate dacă se dovedește și sunt indicii puternice că există atitudini ilegale și imorale în ceea ce privește activitatea punctuală a unor membri, care nu se răsfrânge asupra întregului Parlament sau asupra unui întreg grup politic”, declară europarlamentarul Cristian Bușoi, membru supleant al delegației pentru relațiile cu Peninsula Arabă, pentru Europa Liberă.

Acesta precizează că el și colegii săi din Parlamentul European sunt dezamăgiți de situația creată în jurul vicepreședintei Eva Kaili.

În 2019, europarlamentarul PNL a inițiat redeschiderea unui grup informal de prietenie cu Qatarul, pe care l-a coordonat o scurtă perioadă înainte să devină președintele comisiei pentru cercetare și industrie din cadrul Parlamentului European.

Cristian Bușoi, europarlamentar PNL.
Cristian Bușoi, europarlamentar PNL.

Conform europarlamentarului, relațiile cu Qatarul sunt importante pentru Uniunea Europeană, mai ales în contextul în care se încearcă eliminarea dependenței energetice de Rusia prin negocierea cu furnizori alternativi.

Qatarul este un investitor important în Europa, însă „din păcate nu foarte mult în centrul și estul Europei”, mai declară Cristian Bușoi. Potrivit acestuia, relațiile internaționale cu Qatarul prin delegația pentru Peninsula Arabă și activitățile în general erau de obicei „normale”.

Însă în contextul declarațiilor foarte pozitive ale Evei Kaili pe tema drepturilor lucrătorilor din Qatar, Cristian Bușoi consideră că „este mult prea optimist să spui că nu sunt probleme, așa încât aceste declarații par puțin ciudate”.

O astfel de declarație „ciudată” a fost menționată de EUobserver, luna trecută. Eva Kaili a numit Qatarul un „pionier al drepturilor muncitorilor”. Cu toate acestea, în luna noiembrie, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care condamnă Qatar-ul tratamentele aplicate muncitorilor.

Europarlamentarul român menționează că, în cadrul delegației pentru relațiile cu statele arabe, s-au suspendat toate întâlnirile pe tema Qatarului până când se va concluziona această anchetă.

În cadrul grupului special de prietenie cu Qatarul, liderul acestuia a cerut transparență totală și măsuri ferme în cazul în care se vor găsi probleme de corupție.

Activitatea instituțiilor europene, pusă la îndoială

„Cred că e un mesaj extrem de prost care este transmis odată cu acest caz. Faptul că fenomenul corupției ajunge să influențeze decizii la nivel înalt la nivelul instituțiilor europene este îngrijorător”, punctează Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă și expert anticorupție, pentru Europa Liberă.

Expertul precizează faptul că, la nivel internațional, corupția este recunoscută și ca instrument folosit împotriva regimurilor democratice. Astfel, în viitoarele relații cu parteneri internaționali, Uniunea Europeană ar trebui să pună pe agendă lupta împotriva corupției.

Acesta este cel mai mare scandal de corupție la nivelul instituțiilor UE pentru că Eva Kaili a fost prinsă în posesia mitei. Au mai existat alte cazuri de corupție, de exemplu în 1999, când întreaga Comisie Europeană condusă de Jacques Santer și-a dat demisia în masă în urma acuzațiilor de nepotism și crearea de posturi pentru rude și prieteni.

Fostul comisar european pentru afaceri monetare, Yves-Thibault de Silguy (stânga) și fostul președinte al Comisiei Europene, Jacques Santer, țin în mână un model de monedă euro, 1 mai 1998.
Fostul comisar european pentru afaceri monetare, Yves-Thibault de Silguy (stânga) și fostul președinte al Comisiei Europene, Jacques Santer, țin în mână un model de monedă euro, 1 mai 1998.

De atunci, potențialii comisari europeni sunt audiați de europarlamentari înainte să fie aprobați pentru post. Orice aplicant la o slujbă în cadrul instituțiilor europene trebuie să declare dacă are apropiați în funcții UE.

„În urma unor scandaluri, există reglementări la nivelul instituțiilor europene cu privire la conflicte de interese, la corupție, la promovarea integrității. Au mai fost tot felul de scandaluri legate de un fost un fost președinte al Comisiei Europene care la un moment dat a plecat într-o firmă de consultanță. Sunt tot felul de întrebări legate de lobby-ul și puterea pe care o exercită în procesul de luare a deciziilor la nivelul instituțiilor europene”, precizează expertul anticorupție.

Astfel de momente au întărit măsurile anticorupție la nivel european. De exemplu, în urma demisiei Comisiei Santer, a fost creat OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă.

În mod similar a fost alcătuit și Parchetul European, pentru a ancheta și a urmări penal infracțiunile frauduloase împotriva bugetului european. Există mai multe inițiative anticorupție la nivelul intern al instituțiilor europene.

Conform expertului consultat de Europa Liberă, cazul de corupție în care sunt implicați Eva Kaili și ceilalți inculpați ar putea duce la noi reforme ale mecanismului european anticorupție.

„E interesant din această perspectivă faptul că vedem vulnerabilități la nivelul instituțiilor europene care probabil nu au fost adresate timp îndelungat și cred că e momentul acum să existe o evaluare a ceea ce fac statele membre în privința prevenirii și combaterii corupției. Probabil, e nevoie la nivelul Uniunii Europene de o strategie mai largă cu privire la modul în care prevenim și combatem corupția, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara Uniunii, în relațiile pe care Uniunea le are cu statele candidate, cu statele din vecinătate sau la nivel internațional global”, explică Radu Nicolae.

Conform președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a fost începută o verificare temeinică a tuturor întâlnirilor la care au luat parte comisarii europeni și alți reprezentanți din Comisie.

Problema lobby-ului

Scandalul scoate în evidență problema lobby-ului de la Bruxelles, unde țările nu trebuie să se înregistreze într-un registru al transparenței precum li se cere firmelor sau ONG-urilor.

Potrivit lui Cristian Bușoi, europarlamentarii doresc stabilirea unor reguli mai clare pentru relațiile cu țările terțe, pe modelul regulilor stricte care definesc dialogul cu industria și organizațiile de lobby.

„Se cer reguli mai stricte și mai clare, care pe de o parte, să protejeze și Parlamentul, și europarlamentarii corecți, cei care nu au niciun fel de interferențe de acestea neprincipiale”, a menționat Bușoi.

Expertul anticorupție Radu Nicolae consideră că acest scandal nu a fost facilitat de sistemul de lobby la instituțiile europene, dar menționează că nu mai trebuie permisă ascunderea activităților ilegale sub acest paravan.

Cercul de influență de la Bruxelles și reacția Qatarului

Conform procurorilor belgieni, în ultimele câteva luni „anchetatorii din Poliția Judiciară Federală au suspectat o țară din Golf că influențează deciziile economice și politice ale Parlamentului European”.

Qatarul este acuzat că a oferit bani și cadouri scumpe mai multor oficiali înalți din cadrul instituțiilor europene.

Procurorii belgieni au declarat că urmăreau, de fapt, asistenții parlamentari, dar că în timpul anchetei s-a ajuns la cel mai înalt nivel al politicii de la Bruxelles.

Șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a trebuit să zboare de urgență din Malta pentru a fi prezentă la percheziției poliției asupra locuințelor și birourilor Evei Kaili, Mariei Arena și a lui Marc Tarabella, vicepreședintele aceleiași comisii europarlamentare pentru relațiile cu Peninsula Arabă din care făcea parte și Kaili.

Tarabella nu a fost reținut. Europarlamentarul belgian din grupul social-democrat a dat mai multe declarații favorabile Qatarului în ultimele săptămâni, dar spune că nu are „absolut nimic de ascuns”.

Într-o declarație postată duminică pe Twitter, oficialii din Qatar neagă acuzațiile că ar fi implicați în acest scandal.

Qatarul a fost acuzat de neglijență criminală în cazul a cel puțin 6.500 de muncitori imigranți care au murit în timp ce construiau stadioanele de fotbal pentru Cupa Mondială, cifră raportată de publicația The Guardian.

Majoritatea acestor imigranți, veniți din India, Pakistan, Bangladesh, Nepal și Sri Lanka, au murit din cauza condițiilor grele de muncă, lucrând ore întregi în soare fără pauze și fără apă.

Contractele prin care au sosit în Qatar erau și ele periculoase, pentru că îi blocau în Qatar cu pașapoartele confiscate, adesea neplătiți, chiar după ce au intrat în datorii pentru a ajunge pe acele posturi.

Guvernul de la Doha a fost acuzat de mituirea FIFA în concursul pentru organizarea Cupei Mondiale, unde trei oficiali au acceptat sume mari de bani pentru a vota în favoarea organizării evenimentului sportiv în Qatar.

Cine este anchetat

Alături de Eva Kaili, au mai fost arestați și Luca Visentini, secretarul general al Confederației internaționale a sindicatelor, și fostul europarlamentar Pier Antonio Panzeri. Acesta din urmă a fost acuzat că a intervenit politic pe lângă actualii europarlamentari în favoarea Qatarului și Marocului.

Tatăl Evei Kaili ar fi fost prins cu o valiză de bani, conform Euractiv, iar potrivit Reuters proprietățile din Grecia ale eurodeputatei au fost înghețate.

A fost arestat și Francesco Giorgi, partenerul Evei Kaili și asistent al altui europarlamentar.

Giorgi și Panzeri fac parte din același ONG pe nume Fight Impunity, motiv pentru care și această organizație a intrat acum sub investigație.

Implicat este și italianul Niccolò Figà-Talamanca, directorul ONG-ului No Peace Without Justice, specializat în justiția și democrația în Orientul Mijlociu. Cele două ONG-uri au aceeași adresă la Bruxelles și au mai multe legături comune ce țin de membri fondatori și personal.

Conform Politico, printre membrii onorifici ai consiliului acestor ONG-uri se numără și fostul premier francez Bernard Cazeneuve, fosta reprezentantă externă a UE Federica Mogherini și fostul comisar european pentru migrație Dimitris Avramopoulos. Cu toții au demisionat din consiliu în urma acestui scandal.

Cum au reacționat liderii europeni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „încrederea în instituțiile europene necesită cele mai înalte standarde de independență și integritate” și că acest eveniment „îngrijorător” ar putea scădea legitimitatea instituțiilor de la Bruxelles.

Ursula von der Leyen a precizat că se vor întări și uniformiza regulile de transparență în toate instituțiile europene.

„Nu voi judeca eu această situație, este un proces în derulare. Cu siguranță, știrile sunt foarte îngrijorătoare”, a declarat Josep Borrell, reprezentant extern al UE și fost președinte al Parlamentului European între 2004 și 2007.

„Dauna nu ține doar de textele și voturile potențial schimbate. Ci ține și de o pierdere imensă a încrederii: faptul că procedurile din Parlamentul European ar fi putut fi alterate pentru câștig personal și în numele altei țări este strigător la cer! Această problemă rănește fundamental reputația Parlamentului European și a Uniunii Europene. Trebuie să ne revizuim sistemele și structurile”, a declarat Damian Boeslager, europarlamentar german și co-fondator al partidului progresist Volt.

XS
SM
MD
LG