Măsura are caracter politic și nu este obligatorie din punct de vedere legal.
Miniștrii sănătății din UE s-au întâlnit în cadrul Mecanismului integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) din Consiliul European pentru a lua o hotărâre politică centralizată cu privire la situația cetățenilor, chinezi sau europeni, care călătoresc din Chian în spațiul UE.
Mecanismul a mai fost folosit în gestionarea răspunsului european la invazia Ucrainei, a pandemiei de Covid-19 și a crizei imigranților din 2015-2016.
Trei țări UE - Italia, Spania și Franța - au impus deja măsuri de testare a celor care vin din China, măsuri pe care vor să le impună și alte state europene. Acestea au acceptat o propunere a Comisiei Europene care să armonizeze măsurile la nivel european.
Decizia include purtarea măștilor în cursele care vin din China, monitorizarea apelor reziduale ale acelor zboruri, teste aleatorii, supraveghere genomică în aeroporturi și vigilență crescută la testare și vaccinare, conform Reuters.
Autoritățile europene vor căuta noi tulpini ale virusului între mostrele venite din China.
Autoritățile europene au motivat nevoia unui răspuns centralizat invocând spațiul Schengen, care permite călătoria liberă a persoanelor între țările europene.
Măsurile din vârful pandemiei, prin care cei ce trec dintr-o țară Schengen în alta aveau nevoie de teste Covid, au fost înlăturate.
Așadar, dacă o țară le cere călătorilor din China teste Covid dar alta nu, călătorii ar putea evita ușor testul intrând prin altă țară Schengen.
Deși țările europene sunt de acord cu această măsură, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) consideră că îmbolnăvirile din China nu vor afecta situația epidemiologică din Europa pentru că europenii au deja imunitatea ridicată.
Începând din 8 ianuarie, China își va relaxa politicile stricte anti-Covid.
Începând din această duminică, testele Covid cu rezultat negativ nu vor mai fi necesare pentru cei care doresc să intre în China.
Pentru prima dată, se va renunța la carantina centralizată. Se vor abandona și politicile de contact-tracing pentru cei infectați și desemnarea zonelor cu risc ridicat de îmbolnăvire.
Italia a fost prima țară europeană care a impus aceste măsuri, iar la sfârșitul lunii decembrie a rugat alte state europene să îi urmeze exemplul.
În acea întâlnire, restul statelor europene au refuzat rugămintea Italiei, pe motiv că valul Covid din China nu ar fi o amenințare suficient de mare încât să justifice astfel de măsuri.
În ultimele zile, Spania și Franța au decis să impună propriile condiții la intrarea cetățenilor chinezi și a călătorilor care se întorc de acolo. Condițiile includ prezentarea testelor Covid negative, fie antigen fie PCR, făcute la mai puțin de 48 de ore de la intrarea în țară. Călătorii care nu prezintă teste negative la intrarea în aceste țări sunt supuși unui test obligatoriu la sosire.
Măsuri similare s-au decis și în Japonia, India, Australia și SUA.
Guvernul chinez consideră că aceste măsuri sunt „inacceptabile” și că nu au fundament științific. Oficialii de la Beijing au amenințat măsuri echivalente împotriva călătorilor din alte țări.
Autoritățile vestice se tem că vor rezulta noi tulpini ale virusului în acest val de îmbolnăviri din China.
Deși a renunțat inițial la aceste eforturi, China monitorizează acum din nou caracteristicile genomice ale virusului, căutând apariția unor noi tulpini.
Deocamdată, nu s-a detectat nicio nouă mutație în China și toate cazurile corespund tulpinilor deja cunoscute, conform GISAID, o inițiativă care centralizează date despre secvența genetică a virusului SARS-CoV-2.
China, copleșită de Covid
Mesajul transmis de guvernul chinez până în decembrie a fost unul de protecție față de proprii cetățeni. Pentru a nu-i expune la coronavirus, guvernul i-a ținut în propriile case sau în centre de carantină.
Situația s-a schimbat pe 24 noiembrie, când 10 oameni și-au pierdut viața într-un incendiu în orașul Urumqi după ce nu au putut ieși din apartamente de frica măsurilor de izolare și serviciile de urgență au întârziat.
Sute de mii de chinezi au ieșit în stradă în zilele de după incendiu, într-un protest fără precedent, pentru a cere relaxarea măsurilor „Zero-Covid” din pandemie după ce toate celelalte țări din lume au înlăturat restricțiile.
După trei ani de măsuri stricte, guvernul chinez a înlăturat brusc măsurile de prevenție a răspândirii Covid pe 7 decembrie.
Politica Zero-Covid prevedea testarea obligatorie. Îndepărtarea măsurii a însemnat îngreunarea procesului de urmărire a infectărilor. Autoritățile din Beijing au recunoscut că raportarea infecților este „imposibilă” în contextul actual.
Guvernul de la Beijing a răspuns, într-un final, cu relaxarea măsurilor de carantină. De atunci, mii de chinezi s-au îmbolnăvit iar spitalele și pompele funebre sunt copleșite.
De unde experții internaționale prezic un milion de decese în acest an în urma îmbolnăvirilor din China, guvernul a declarat cifre reduse, în jur de 5 decese pe zi, de la renunțarea la măsurile stricte.
Organizația Mondială a Sănătății încearcă să obțină date precise despre îmbolnăvirile din China, dar nu a primit informații cu privire la spitalizări de când guvernul de la Beijing a hotărât relaxarea măsurilor de prevenție.
Potrivit companiei de analiză predictivă Airfinity, în China mor zilnic 14.000 de persoane în urma infectării cu Covid-19 iar până la sfârșitul anului, dacă se va continua în acest ritm, vor muri 1,7 milioane de oameni. Între 2 și 3 milioane de oameni s-ar îmbolnăvi zilnic, în jur de 28 de milioane de la 1 decembrie.
Previziunile Airfinity consideră că vârful de îmbolnăviri va fi în 13 ianuarie, la 3,7 milioane de cazuri, iar zece zile mai târziu se va înregistra un vârf al deceselor, anume 25.000. Un al doilea val, care ar afecta mai ales zonele rurale, s-ar produce în martie.
Uniunea Europeană a oferit Chinei ajutor - atât doze de vaccin adaptat la noile tulpini, cât și susținerea experților europeni. Guvernul de la Beijing nu a răspuns încă acestei oferte, iar purtătorii de cuvânt susțin că există suficiente resurse în țară, conform South China Morning Post.
China nu s-a arătat dispusă să folosească alte variante ale vaccinului anti-Covid decât cele de proveniență chineză. Studiile au arătat însă că Sinovac este eficient în numai 50% din situații, pe când vaccinurile mRNA, cum sunt cele de la Pfizer, Moderna și BioNTech, sunt eficiente în 90% din cazuri.
