După mai multe amânări, Ligia Deca a venit cu proiectul de lege moștenit de la predecesorul său în fața Coaliției PSD-PNL-UDMR. Este un proiect despre care nu se știu prea multe, nu a apărut în spațiul public, iar ministrul a fost discret. Singurele „detalii” oferite sunt că legea nu va presupune „schimbări bruște”.
Este de așteptat ca extrem de cotroversatul proiect de lege, lăsat de Sorin Cîmpeanu la plecarea prin demisie de la minister, să fi fost îmbunătățit și revizuit, dacă nu în părțile eșențiale, măcar în cele care au generat scandaluri publice și să fi ținut cont de o parte a criticilor aduse de societatea civilă și specialiștii în educație.
Unul dintre marile semne de întrebare legat de legea educației, pilon al proiectului prezidențial „România educată” este dacă se va reuși implementarea lui în viitorul an școlar, cel din 2023-2024. Mai exact, dacă președintele Klaus Iohannis va apuca până la finele mandatului să-și vadă copilul de suflet mergând la școală.
După cum arată un posibil calendar, acest lucru nu stă sub cele mai bune auspicii.
PSD vrea dezbatere amplă și amendamente multe
În primul rând, nu este clară poziția PSD față de proiect. În toamna anului trecut, Marcel Ciolacu declara că PSD „se va implica să schimbe legile educației în Parlament”, în sensul de a aduce îmbunătățiri.
Ciolacu nu a criticat punctual anumite prevederi, ci a spus că „învățământul nu este numai pentru elite”, ci și pentru „cei nevoiași, care nu au resurse”.
Ciolacu nu este însă singurul pesedist care a criticat legea educației, deputatul Lucian Lungoci, de exemplu, cere o „dezbatere mai amplă atunci când legea va ajunge în Parlament, în care să se țină cont de observațiile venite dinspre societatea civilă” și dinspre „grupul de intelectuali”.
Sunt declarații care lasă să se întrevadă intenția PSD de a aduce amendamente în timpul dezbaterii parlamentare, în sesiunea care începe de la 1 februarie, chiar dacă legea va fi agreată la nivel de coaliție.
În aceste condiții, legea are șanse să stea mai multe luni în dezbaterea Parlamentului, deși adoptarea ei până în trimestrul 3 este jalon în Planul Național de Redresarea și Reziliență (PNRR).
Profesorul Ștefan Vlaston, președinte al Asociației Edu Cer, Educație și Cercetare, spune pentru Europa Liberă că este exclus ca legea să fie implementată până anul viitor.
„Este exclus pentru că în Parlament va dura dezbaterea mai multe luni, vor fi sute de amendamente din toate părțile. Nu se știe exact care e poziția PSD. Durează 30 de zile până intră în vigoare după ce sunt publicate în Monitorul Oficial, dar e nevoie de 8 luni de zile pentru legislația secundară subsecventă, hotărâri și ordine de ministru, care să operaționalizeze prevederile legii. Legea îți spune principiul, dar nu-ți spune cum să faci”, declară Ștefan Vlaston.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, avansa un număr de 800 de acte normative care ar urma să fie elaborate astfel încât legea să poată fi implementată.
Chiar și președintele Klaus Iohannis admitea vara trecută că „cel mai devreme în anul școlar 2023-2024 va fi implementat, în fine, proiectul România educată”. Președintele a accentuat sintagma „cel mai devreme” și a pus semnul egal între legile educației și „România educată”.
În privința întârzierii proiectului, au trecut aproape șapte ani de la lansarea lui, președintele Iohannis argumenta prin piedicile de ordin politic.
Legea educației și rocada premierului
Factorul politic va juca un rol decisiv în parcursul legilor educației. Teoretic, conform protocolului Coaliției, în luna mai ar urma să aibă loc rocada premierului, în locul liberalului Nicolae Ciucă urmând să vină liderul PSD Marcel Ciolacu. Deși ambele partide au negat că această înțelegere ar putea să cadă, ba chiar Ciolacu a amenințat cu alegerile anticipate, calculele electorale ar putea răsturna situația.
În cazul în care Marcel Ciolacu va deveni premier, ar putea fi posibil să dorească să treacă legile educației în apanajul PSD, tocmai pentru a minimiza proiectul prezidențial. Nu ar fi deci exclus ca legile să fie votate de abia în mandatul de premier al lui Ciolacu.
Este una dintre variantele care sunt luate în calcul în PSD, potrivit informațiilor Europei Libere.
Liderul PSD nu a ezitat să ironizeze „România Educată” și pe președintele Iohannis.
„Avem acest proiect, 'România Educată'. Nu știu dacă este suficient. Nu știu dacă va fi ce-i trebuie României. Ce știu este că Partidul Social Democrat are resursa umană necesară de a face și de a duce o Românie educată.
Știu, de asemenea, că trebuie făcut ceva, trebuie schimbat ceva. Alături de colegii mei din Parlament, o să ne implicăm să schimbăm și să aducem îmbunătățiri acestui proiect”, spunea în septembrie Ciolacu.
Dacă însă preconizata rocadă nu va avea loc, atunci nu este exclus ca PSD să plece de la guvernare, iar susținerea legilor educației iese din discuție.
Formula de consens: comisie specială
O soluție pentru accelerarea legilor educației, în situația în care se va ajunge la o formulă de compromis în interiorul Coaliției, potrivit informațiilor Europa Liberă, ar putea fi înființarea unei comisii speciale, care să analizeze și amendeze legile, astfel încât ele să nu mai treacă și prin comisia de la Camera Deputaților, și prin cea de la Senat.
Este formula care s-a aplicat în cazul legilor justiției, comisia comună special formată a lucrat aproximativ două luni, după care a avut loc votul în plen.
Oana Moraru, consultant educational, spune pentru Europa Liberă că legea ar putea fi grăbită și pentru că mandatul președintelui trebuie să se încheie cu o realizare.
„Totuși, eu cred că o să se grăbescă cu implementarea legii pentru că nu mai e mult și se încheie și mandatul președintelui și legea aceasta este legată de 'România educată', care ține de orgoliul președintelui. Mandatul trebuie să se încheie cu o realizare”.
Controversele legilor Educației Naționale marca Cîmpeanu
- CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), instituția care verifica și dădea verdictele de plagiat este desființată, această atribuție a revenit Comisiilor de Etică din Universități.
- Plagiatorii pot renunța la cerere la titlul de doctor, fără nicio consecință, iar fapta se prescrie după 3 ani, ceea ce echivalează cu o amnistie a plagiatelor.
- Se va introduce admiterea la Colegiile Naționale, înainte de Evaluarea Națională. Nu este limpede dacă examenul se va generaliza la toate liceele. O neclaritate a legii este cine anume va redacta subiectele pentru examen: liceul sau ministerul?
- Bacalaureatul va consta într-o probă transdisciplinară la principalele materii incluse în trunchiul comun, inclusiv matematica și româna, pentru elevii de la toate profilurile.
- Este eliminată limitarea numărului de mandate de rector al unei universităţi. Practic, legea este modificată în interesul ministrului Sorin Cîmpeanu, el însuși președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, şi al altor rectori care vor putea avea un număr nelimitat de mandate.
