Țările europene nu doar că au reușit să-și acopere necesarul, dar pot rămâne cu gaze în depozite la finalul iernii. Nicăieri în Europa nu au avut loc, până acum, sistările de curent de care se temeau mulți.
În septembrie 2022, în prag de iarnă, oficialii europeni se aflau în fața unei dileme: cum să reducă plățile pentru energie către Vladimir Putin fără a pune în pericol siguranța energetică a continentului.
Politicienii făceau apel la un consum rațional de energie, iar la Bruxelles se stabilise deja un plan de reducere a consumului de gaz și electricitate pentru ca europenii să poată trece iarna.
Declarații controversate, precum cea a ministrului energiei din Elveția, care încuraja „dușul în doi” pentru economisirea de energie, nu făceau decât să alimenteze și mai mult temerile privind iarna grea care se prefigura.
În România, țară în care lipsa energiei are o conotație mult mai puternică decât în statele occidentale, mesajul a fost preluat inclusiv de politicienii naționaliști.
Europa a ajuns la jumătatea iernii, iar temerile de la începutul acesteia par astăzi nejustificate. Mai mult, amenințarea președintelui rus Vladimir Putin că europenii „vor îngheța” fără gazul rusesc s-a întors împotriva sa.
Rusia plătește scump astăzi din cauza sancțiunilor energetice impuse de UE și țările din G7; până la 160 milioane de euro pe zi, estimează organizațiile internaționale.
Dar, poate și mai dureros pentru liderul de la Kremlin, Europa nu a ajuns în situația în care să-i lipsească gazul rusesc, întârindu-se în fața șantajului energetic al lui Vladimir Putin.
Efectul sancțiunilor
Europa cumpăra gaze cu 200 de euro pe megawat oră (Mwh) în luna septembrie 2022. Consumul mic, datorat vremii mai calde decât de obicei, dar și faptul că UE a găsit alți furnizori de gaze, au făcut ca prețul actual să se prăbușească la 65 euro pe Mwh, scrie Politico într-o analiză pe acest subiect.
Prețurile sunt încă mari față de media ultimului deceniu, însă mult mai ușor de gestionat decât în 2021.
Invadarea Ucrainei de către Rusia și folosirea aprovizionării cu gaze ca armă au presat statele membre ale UE să își dezvolte în mai mare măsură infrastructura de gaz natural lichefiat (GNL).
În 2021, 41% din importurile totale de gaz ale UE veneau din Rusia. În septembrie 2022, procentul era de 9%.
O serie de investiții planificate urmează să fie tratate drept proiecte de interes comun ale UE, care beneficiază de proceduri simplificate și, în unele cazuri, de cofinanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei.
Potrivit Institutului Oxford pentru Studii Energetice, țările europene au important anul trecut 141 de miliarde de metri cubi (mc) de GNL, față de 83 de miliarde de mc în 2021. Doar această diferență a compensat în proporție de 75% gazul care nu mai fost furnizat de Rusia statelor europene.
Cea mai mare cantitate de gaz natural lichefiat a venit înspre statele europene din SUA și, pentru că nu a fost nevoie de cantități mare de energie, peste 80% din se află încă în depozite.
Mai jos, harta infrastructurii GNL din Europa:
Costurile Rusiei
Dacă pentru Europa lucrurile au stat mult mai bine decât se așteptau oficialii de la Bruxelles, pentru Moscova e taman pe dos.
Vladimir Putin spunea în septembrie, ca răspuns la sancțiunile occidentale, că Europei îi va îngheța coada fără energia rusească.
„Nu vom furniza gaze, petrol, cărbune, combustibil pentru încălzire - nu vom furniza nimic. Ne-ar rămâne un singur lucru de făcut: ca în celebrul basm rusesc, vom condamna coada lupului să fie înghețată”, spunea președintele rus.
O analiză a Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat a estimează însă că interzicerea de către UE a importurilor de țiței rusești și plafonul de preț al barilului de 60 de dolari al G7 costă împreună Rusiei 160 de milioane de euro pe zi.
Moscova a câștigat însă 155 de miliarde de euro din exporturile de petrol și gaze în 2022 - cu 30% mai mult decât anul precedent, așa că sancțiunile în vigoare ar urma să se simtă odată cu trecerea timpului, în funcție și de cum va evolua războiul din Ucraina.
„Rușii au avut o singură armă în războiul energetic: gazul. Este o armă puternică, cu un impact puternic pe termen scurt. Dar l-au folosit deja”, a spus un diplomat European citat de Politică.
Acesta a mai arătat că „arsenalul” UE a fost mai divers, inclusiv: stimularea surselor regenerabile, obținerea aprovizionării din altă parte și luarea de măsuri pentru a folosi mai puțină energie.
„Este Europa 1, Rusia 0”, a spus și un ministru al energiei din UE, pentru aceeași sursă.
Situația din România
La rândul ei, România a importat în ultimele luni cantități insignifiante de gaze și a reușit să asigure consumul din producția internă și de ceea ce avea strâns în depozite.
Gazele care au intrat în conductele românești au tranzitat practic țara către Occident fără să rămână aici, cu mici excepții punctuale.
„Nu am mai importat gaze practic de la începutul lui octombrie”, a declarat directorul Transgaz România, Ion Sterian, pentru Europa Liberă.
„Consumul este undeva la 37 de milioane de metri cubi de gaze.” Din aceștia, 24-25 de milioane reprezintă producția internă, iar restul ceea ce se extrage zilnic din depozite.
Depozitele din România sunt umplute la începutul anului în proporție de aproape 78%, ceea ce reprezintă 2,55 miliarde de metri cubi. Comparativ cu anul trecut, gradul de ocupare al depozitelor este cu 20% mai mare.
„Pe 3 ianuarie anul trecut, aveam un consum de peste 55 de milioane de metri cubi, acum avem cu 20 de milioane mai puțin zilnic. Nu ne-am mai confruntat cu astfel de temperaturi. S-a adăugat creșterea eficienței energetice și reducerea consumului industrial”, explică Sterian.
Directorul Transgaz estimează că, după sezonul acesta, vor rămâne în depozite aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi de gaze, o cantitate importantă pentru iarna 2024-2025.
