În viitor, pentru a putea ataca în instanță un act administrativ în baza căruia este derulată o investiție, publică sau privată, un ONG ar putea fi obligat să depună o garanție de până la 50.000 de lei.
Inițiativa legislativă aparține liderului parlamentarilor PNL, Daniel Fenechiu, care susține că scopul ei este de a limita presupusele abuzuri. Reprezentanții mai multor ONG-uri susțin însă că o astfel de lege ar putea afecta drastic capacitatea organizațiilor non-guvernamentale de a da în judecată instituțiile publice.
Printre modificările propuse se numără și aceea ca ONG-urile să nu mai poată contesta diverse documente administrative imediat după înființare. ci după minimum doi ani de activitate. În plus, dacă pierd procesul, membrii consiliului director pot ajunge să plătească din propriul buzunar pagubele produse terților.
Inițiatorul legii: „Temerile ONG-urilor nu se susțin”
Daniel Fenechiu, avocat de profesie, spune că, de fapt, actul normativ ar limita abuzurile unor organizații neguvernamentale susținute financiar, din umbră, de grupuri de interese sau chiar de anumiți primari.
„Ne-am dori ca ONG-urile care susțin un anumit tip de politici publice să fie rupte de municipalitate, nu să fie aservite edililor și să nu permită anumite lucruri care, în opinia mea, pot încălca anumite chestiuni de transparență și de integritate”, argumentează senatorul.
Fenechiu spune că nu a inventat el aceste restricții, ci acestea se regăsesc și în legislația unor state cu mai multă vechime în democrație.
Soluția este de inspirație franceză.Daniel Fenechiu, inițiator.
Cât privește garanția de 50.000 de lei, senatorul spune că a avut în vedere „raportul între posibilitățile Franței și costurile României.”
Europa Liberă a insistat ca liderul PNL din Senat să dea exemple concrete despre cazuri în care ONG-urile au intentat procese cu rea-credință.
„Dacă dumneavoastră, ca investitor, vreți să construiți un imobil și vă atacă un ONG, de exemplu - din motive care nu întotdeauna sunt cele licite - vă suspendă autorizația”, explică Fenechiu. Parlamentarul consideră că suma de 50.000 de lei poate fi ușor strânsă de la donatori, dacă ONG-ul se luptă pentru un caz legitim.
„Legea se referă doar la cazurile unde se solicită blocarea unei inițiative economice. Această variantă (n.r. suma de 50.000 de lei) arată că cei care se implică au o variantă transparentă, au strâns bani, oamenii au contribuit în mod onest, față de situația în care un ONG, pus de cineva, face o cerere de suspendare, blochează o construcție edilitară sau blochează un proiect, pentru că face jocul cuiva.”
Proiectul a fost contestat vehement de deputatul Cătălin Teniță, în prezent membru REPER, care a spus pe contul să de Facebook că proiectul asumat de parlamentarii PNL și PSD dă un „pumn în gură” ONG-urilor și „sugrumă acțiunea publică”.
Reacția ONG-urilor
La rândul lor, încă de la inițierea proiectului, la finalul anului trecut, acesta a fost contestat de zeci de ONG-uri, care au lansat o scrisoare deschisă.
Recent, comunitatea Declic a lansat o petiție în care cere președintelui Klaus Iohannis dar și președinților Senatului și Camerei Deputaților să nu promulge, respectiv să nu aprobe noul proiect de lege.
Roxana Pencea Brădățan este unul dintre coordonatorii ONG-ului Declic și contrazice argumentele aduse senatorul liberal Daniel Fenechiu. Acesta a inițiat și un alt proiect de lege care a nemulțumit puternic ONG-urile.
În noiembrie 2022, senatorii au aprobat mai multe modificări la legea constructiilor care scurtau drastic termenele în care pot fi contestate acte administrative care stau la baza autorizațiilor de construire. Legea a fost contestată între timp la Curtea Constituțională.
Acum, noul proiect de lege restricționează intervențiile în instanță ale ONG-urilor și când vine vorba și de alte tipuri de investitii (private sau publice), precum cele care afectează mediul.
Mai mult, costurile pentru un ONG ar deveni atât de mari, spune reprezentanta comunității Declic, încât vor descuraja orice formă de protest în instanță.
„Am avut anul trecut un proces privind autorizația de construire pentru un proiect hidroenergetic. Am câștigat. Acum avem un dosar prin care cerem demolarea acelei construcții ilegale. Practic, ar fi trebuit să achităm 50.000 de lei când am cerut suspendarea, 50.000 când am cerut anularea, încă 50.000 pentru acțiunea de demolare a barajului construit ilegal. De fiecare dată, fiecare proces ar presupune încă 50.000 de lei”, se plânge Brădățan.
De exemplu, pe barajul de la Mihăilești sunt nu mai puțin de patru procese. Patru dosare. Am oprit definitiv lucrările ilegale.Roxana Brădățan
Patru procese ar însemna dintr-un foc 200.000 de lei, ceea ce nu este deloc puțin pentru un ONG care se bazează pe donații, adaugă reprezentanta Declic. Ea argumentează că organizațiile civice apără interesul comun, nu pe cel privat.
„E vorba de bunurile comune care sunt în pericol, precum păduri, zone umede, comunități, pentru că uneori e vorba de strămutare de localități. Nu ne ducem niciodată în instanță pentru că vecinul și-a construit ceva lângă casa mea. Ne ducem pentru că este afectat un bun comun, unul al nostru, al tuturor.”
Roxana Brădățan susține că Declic, de exemplu, are o situație financiară transparentă, așa că argumentul finanțării din umbră pică.
Pericolul unei astfel de legi, crede activista Declic, este slăbirea ONG-urilor și descurajarea lor de a mai taxa proiecte imobiliare sau construcții abuzive, în spații verzi sau arii protejate.
Iar cetățenii, pe cont propriu, nu vor avea nici banii, nici răbdarea și nici cunoștințele necesare pentru a intenta procese rechinilor imobiliari. Nici statul nu ar fi mai interesat să-și apere propriile interese, mai spune activista de la Declic.
„ONG-urile sunt, de fapt, singurul actor din stat care intervine în astfel de situații, pentru că avem instituții publice slabe, incapabile să evalueze critic orice fel de investiție”, încheie coordonatoarea Declic.
Acuze la adresa „rechinilor imobiliari”
Daniel Trifu, de la asociația Eco-Civica, spune că legea este „o mână întinsă mafiei imobiliare.” El acuză că „rechinii imobiliari vor putea să-și dezvolte proiectele în zone protejate și pe spații verzi.”
„Ați văzut că au început atacul împotriva ONG-urilor cu ariile protejate. Acum continuă cu zonele urbane. Investițiile dumnealor pot aduce profituri uriașe și au ajuns în vârful lanțului legislativ din România, în Parlamentul României”, spune Daniel Trifu.
„Dumnealor vin și modifică legea, încearcă să modifice legea în așa fel încât să poată să cotropească toate zonele protejate de lege. Au avut grijă înainte de acest lucru să pună mâna pe terenuri, în zonele respective, terenuri extrem de valoroase, care, în conformitate cu legea, nu permit construcții”, continuă activistul acuzațiile, fără să dea însă exemple concrete.
El se plânge și de costul proceselor, în caz că legea intră în vigoare.
„Condițiile astea duc aproape în imposibilitate ONG-urile de a acționa. 1% din valoarea proiectului drept garanție, maxim 50.000 de lei, adică 10.000 de euro. Eco-Civica are în prezent peste 30 de procese pe rol. Gândiți-vă, 300.000 euro.”
Efectele în lanț ale legii
Inițiatorul legii aflate pe masa senatorilor, Daniel Fenechiu, susține că taxele de timbru (cu valoare între 20-50 de lei) pe care le plăteau ONG-urile când cereau suspendarea sau anularea unui act administrativ erau derizorii, dar puteau afecta proiecte de „miliarde de euro”.
Acesta ar fi „unul din motivele pentru care România nu are autostrăzile pe care ar fi trebuit să le aibă în acest moment”, precum şi „unul din motivele pentru hidrocentrale finalizate în procent de 90% nu au mai putut fi date în folosinţă”.
Nu ONG-urile sunt însă cele care împiedică parcursul proiectelor de infrastructură, precum autostrăzile, ci „incompetenta statului", spune directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.
El oferă exemplul autostrăzii Lugoj - Deva, unde activiștii de mediu au semnalat încă de acum (aproape) zece ani faptul ca este nevoie de o solutie tehnică pentru protejarea faunei zonei.
Mai multi miniștri ai transporturilor au ironizat necesitatea unor "tuneluri pentru urși" ca în cele din urma tot o instituție a statului, Autoritatea pentru Protectia Mediului, să decidă că este nevoie de aceste lucru.
„Din păcate, statul este cel care se pune de-a curmezișul. Cetățeanul are un interes legitim să spună că trebuie luate anumite măsuri. În România nu există un curent contra construcției de autostrăzi, din contră; doar propunem să se facă în anumite condiții”, spune Ciurea.
Argumentul suprem al reprezentanților societății civile împotriva noului proiect de lege este că România a semnat convenția de la Aarhus, care spune că „pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din generaţiile actuale şi viitoare de a trăi într-un mediu adecvat sănătăţii şi bunăstării sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.”
Inițiativa legislativă a senatorului Fenechiu, pentru care au semnat 30 de parlamentari PSD și PNL, este pe ordinea de zi a ședinței de plen și urmează să fie adoptată tacit pe 14 martie. Deputații vor avea votul decisiv.
Câteva situații în care organizațiile neguvernamentale au contestat acțiunile guvernului:
- La final de ianuarie 2023, Declic a dat în judecată Guvernul și a cerut reducerea gazelor cu efect de seră.
- Tot la presiunea ONG-urilor, construirea de hidrocentrale în arii protejate a fost interzisă, printr-o decizie CCR.
- Un alt caz celebru este cel al tunelurilor pentru urși de pe Autostrada Lugoj -Deva, construite tot după protestele societății civile.
- Nu în ultimul rând, ONG-urile au cele mai multe procese intentate pentru aprobarea sau construirea de proiecte imobiliare pe spații verzi.
LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
Art. 2T (1) Asociaţia este îndreptăţită să introducă o acţiune în justiție având ca obiect controlul de legalitate asupra unui act administrativ, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) actul administrativ atacat are legătură cu obiectul de activitate şi scopul asociaţiei în conformitate cu actul constitutiv şi statutul acesteia;
b) actul administrativ atacat a fost emis după momentul înfiinţării asociaţiei;
c) asociaţia este înființată de mai mult de 2 ani si, de la înfiinţare, asociaţia a urmărit în mod activ scopurile menţionate în statut care au legătură cu actul administrativ atacat;
d) pentru a garanta parţial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului administrativ atacat, atunci când asociaţia are calitate de terţ faţă de actul administrativ atacat, aceasta are obligaţia de a depune o cauţiune în valoare de 1% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 50.000 de lei. (2) Dovedirea îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se va face prin înregistrarea la dosarul cauzei a unui memoriu justificativ însoţit de înscrisurile doveditoare. Memoriul se va depune la dosarul cauzei odată cu cererea de chemare în judecată.
