Poate părea paradoxal ca România, țară membră UE și NATO, să fie pusă laolaltă cu Rusia – stat agresor, în clasamentul încălcărilor drepturilor omului din 2022.
Însă România - țară aflată la granița unui război în care Occidentul spune că se comit frecvent crime împotriva umanității - se află, la propriu, în topul țărilor condamnate în 2022 în dosare instrumentate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Cu sediul la Strasbourg, CEDO analizează plângerile de încălcări ale drepturilor omului din statele membre ale Consiliului European. Până în septembrie 2022, când Rusia a fost exclusă, structura avea jurisdicție asupra a 47 de țări, printre care și unele în care organizațiile internaționale invocă frecvent în rapoartele lor încălcări ale drepturilor omului.
CEDO avea înregistrate la începutul acestui an aproximativ 75.000 de sesizări. Aproape jumătate din acestea proveneau din Turcia și Rusia; pe locul trei se situa Ucraina, cu peste 10.000 de sesizări.
Lista era completată de România, de unde la începutul anului proveneau 6.400 de plângeri, mai mult decât Italia și Polonia la un loc, ambele țări cu populații mai numeroase.
România se situează, conform statisticilor din 2022, și în fruntea țărilor care au fost sancționate efectiv de Curtea de la Strasbourg, adică a pierdut procesele intentate de propriii cetățeni.
Primele trei țări în acest clasament sunt tot Rusia, Turcia și Ucraina, cu mențiunea că în cazul Rusiei CEDO a încetat să mai judece începând din septembrie 2022, pe fondul agresiunii neprovocate din Ucraina.
România a fost condamnată anul trecut de 72 de ori, cu un caz mai puțin decât Turcia, stat cu o populație de patru ori mai mare. Strict aritmetic, raportat la populație, România a avut în 2022 mai multe condamnări și decât Rusia.
Majoritatea condamnărilor din România au fost pronunțate în dosare privind supunerea propriilor cetățeni la tratamente degradante sau inumane.
Este vorba de dosare intentate statului român de către deținuți care invocă condițiile precare din penitenciarele românești.
Problema condițiilor din închisori a făcut obiectul unei hotărâri pilot a CEDO în 2017, când Curtea de la Strasbourg a concluzionat că România trebuie să implementeze reforme sistemice pentru a îmbunătăți viața persoanelor încarcerate.
CEDO invoca atunci spețele a sute de deținuți care dăduseră în judecată, justificat, România.
Autoritățile române au preferat să adopte o lege care să compenseze deținuții prin scăderea pedepselor. Aceasta a fost abrogată în 2019 - la presiunea unei părți a societății. Problema de fond a rămas însă nerezolvată, iar din 2020 închisorile românești au reînceput să se aglomereze, a constatat CEDO.
Reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor au refuzat să furnizeze Europei Libere un punct de vedere cu privire la măsurile luate în ultimii ani pentru îmbunățățirea condițiilor din închisori.
În prezent, în închisorile din România sunt încarcerate 23.083 de persoane, cu 3.000 mai multe decât erau în 2020, când România și-a asumat la CEDO un plan de îmbunătățire a condițiilor de detenție.
Ce reclamă deținuții români
În 2004, George Valentin Oancea și-a ucis sora; a înjunghiat-o cu un cuțit de 22 de ori până ce tânăra, studentă la Academia de Științe Economice pe atunci, a rămas fără suflare.
După condamnare, tânărul de 25 de ani a fost încarcerat în mai multe penitenciare din România, printre care și în cel din Mioveni/jud. Argeș. Acolo, a fost cazat în celule aglomerate, în care deținuții aveau un spațiu mediu de persoană de aproximativ 2 metri pătrați.
În plus, paturile erau insuficiente, facilitățile de igienă inadecvate, iar celulele erau pline de insecte și rozătoarea.
Oancea este unul dintre sutele de deținuți români care, în ultimii ani, au dat în judecată România la CEDO pentru a primi daune morale din cauza condițiilor în care și-au ispășit pedepsele.
Alături de alți 11 deținuți din România, el a avut câștig de cauză împotriva guvernului român în cel mai recent proces privind condițiile din închisorile românești soluționat la CEDO; sentința a fost pronunțată în toamna anului trecut.
Oancea a primit despăgubiri de 3.000 de euro; între timp, a fost și eliberat condiționat, după ce pedeapsa i-a fost redusă cu 462 de zile ca recompensă tot pentru condițiile improprii în care a fost deținut.
Ceilalți 11 colegi de ai săi care au dat statul în judecată au primit și ei între 1.000 și 5.000 de euro ca daune pentru condițiile de detenție.
Potrivit unui răspuns oferit Europei Libere de Ministerul de Finanțe, în 2021 statul român a plătit peste 100 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro) reclamanților care au câștigat procese la CEDO.
Recursul compensatoriu
Până la finele anului 2019, deținuții din România beneficiau de scăderi de pedeapsă în baza unei legi menite să compenseze condițiile precare de detenție.
Legea, adoptată ca urmare a unei hotărâri-pilot a CEDO din 2017, a stârnit dezbateri aprinse în România, fiind considerată de mulți cetățeni ca fiind benefică pentru o categorie cu care nici societatea, dar nici statul român nu prea vrea să aibă de-a face - deținuții.
Efectele recursului compensatoriu
21.000 de deținuți au fost eliberați în baza legii privind recursul compensatoriu. Aceasta prevedea scăderea a șase zile din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile ispășite de un deținut în condiții improprii.
Legea a produs efecte din toamna anului 2017 și până la abrogarea din decembrie 2021. Ea a dus la eliberarea condiționată mai rapidă a 7.000 de deținuți condamnați pentru crime, violuri și tâlhării.
Persoanele încarcerate din România rămân, de departe, cea mai importantă sursă a proceselor pe care România le înregistrează – dar și pierde – în litigiile instrumentate de CEDO.
România își cazează deținuții în spații improprii, majoritatea moștenite de le regimul comunist, iar lipsa investițiilor în această infrastructură a făcut ca mii de persoane private de libertate să caute compensații materiale la Strasbourg.
Avocata Diana Hătneanu este specializată în litigii privind respectarea drepturilor omului și, în prezent, reprezintă mai mulți români care au dat în judecată statul român la CEDO.
Ea crede că, în privința situației deținuților, statul român nu a fost, de fapt, niciodată interesat să rezolve problema condițiilor din închisori.
„Nu există nici suficient interes, inclusiv al societății, pentru rezolvarea problemei, pentru că ar presupune niște investiții, pe de o parte - e vorba de bani, trebuie investiți niște bani care nu sunt o prioritate”, spune avocata Hătneanu.
Ce face statul?
După hotărârea-pilot din 2017, România și-a asumat un set de reforme care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de detenție din închisori.
Stadiul acestor reforme urmează să fie analizat în martie de Comitetul de Miniștri au Consiliului Europei, organismul care monitorizează dosarele în care CEDO constată probleme sistemice pe care statele ar trebui să le remedieze.
Pe 14 februarie 2023, agentul guvernamental pentru CEDO din partea României, Oana Ezer, a transmis Comitetului un document prin care prezintă ce a făcut România, în ultimii ani, pentru a îmbunătăți condițiile din penitenciare.
Agentul guvernamental al României deschide lista realizărilor României cu adoptarea de către guvern, la finele anului trecut, a unui nou statut pentru personalul din Direcția Națională de Probațiune – structura responsabilă de supravegherea celor condamnați cu suspendare sau a deținuților eliberați condiționat.
Ea invocă, de asemenea, o nouă strategie pentru această Direcție, dar și faptul că, în 2021, au fost completate 254 de posturi vacante; pentru alte 118 au loc, în prezent, concursuri.
O altă instituție responsabilă de soarta persoanelor încarcerate este Poliția, care administrează centrele de arest.
Agentul guvernamental al României susține, invocând un răspuns din partea Inspectoratului General al Poliției Române, că sunt „în curs” investiții privind construcția a noi centre în Harghita, Covasna, București și Teleorman, dar și reabilitarea celor din Caraș-Severin, Timiș, Mureș și Bacău.
Achiziția a 150 de autospeciale pentru aceste instituții este în curs, precum și extinderea schemei de personal din Ministerul Afacerilor Interne cu 405 noi poziții.
Cea mai importantă instituție din România din această ecuație este, însă, Administrația Națională a Penitenciarelor – structură aflată în subordinea directă a Ministerului Justiției.
Potrivit documentelor ajunse la Strasbourg, ANP invocă construcția a noi spații de detenție; 216 au fost finalizate, alte 505 sunt în lucru.
ANP mai amintește „procesul în derulare de redistribuire a deținuților între sistemele penitenciare”, dar și faptul că organizează concursuri de angajare după ce, în 2021 și 2022 au fost angajate peste 2.200 de persoane în sistem.
Europa Liberă a solicitat un interviu cu agentul guvernamental al României la CEDO, dna Oana Ezer, însă aceasta nu ne-a dat un răspuns până la publicarea acestui articol.
Vizită într-un penitenciar
Organizația non-guvernamentală APADOR-CH este implicată în mai multe procese intentate României la CEDO. Printre preocupările organizației se află și condițiile de detenție din închisorile românești.
În ianuarie 2023, reprezentanții organizației au efectuat o vizită în Penitenciarul Rahova, una dintre cele mai mari închisori de maximă securitate din România.
După ce au vizitat mai multe spații de deținere și au discutat cu persoane încarcerate, reprezentanții organizației spun că au descoperit mai multe nereguli, inclusiv unele dintre cele pentru care România continuă să fie sancționată de CEDO.
„Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte”, susțin reprezentanții APADOR-CH.
„Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda.”
O altă neregulă invocată de un deținut este că nu sunt condiții adecvate de servire a mesei.
Potrivit documentelor puse la dispoziție de conducerea Penitenciarului Rahova, la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%.
Planul de acțiune asumat de România la CEDO, în 2020
În 2020, Guvernul român și-a asumat în cauza Bragadireanu vs România – cea în baza căreia a fost redactată hotărârea-pilot, o serie de măsuri prin care să rezolve problema condițiilor de detenție.
În penitenciare :
- îmbunătățirea condițiilor materiale din penitenciare prin identificarea nevoilor de modernizare și prioritizarea;
- implementarea programelor educaționale și reintegrarea deținuților;
- îmbunătățirea condițiilor/standardelor de igienă și alimentație în penitenciare;
- redistribuirea deţinuţilor în sistemul penitenciar sau în acelaşi penitenciar;
- măsuri legislative pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție a persoanelor private de libertate.
În centre de detenție și arest preventiv:
- modernizarea infrastructurii și a perioadei în care persoanele arestate sunt reținute în Centrele de Reținere și Arestare Preventivă.
În serviciile de probațiune:
- angajarea efectivă a personalului în sistemul de probațiune și crearea de garanții/mecanisme care să asigure sustenabilitatea pe termen lung a unui număr suficient de angajați, infrastructură adecvată în teritoriu, formarea profesională a noilor angajați.
Documentul integral poate fi consultat aici
