De asemenea, aproape 10 procente și din totalul celor peste 3.300 de sesizări primite de anul trecut de Parchetul european vizează România, rezultă din raportul instituției dat publicității miercuri.
Cifrele României sunt comparabile cu cele ale țării vecine Bulgaria și cu cele ale Italiei - stat cu o populație de trei ori mai mare.
În 2022 în România au fost deschise 121 de investigații, cu o valoare estimată a pagubelor de 508.4 milioane de euro.
Totalul cazurilor active ajunge la 124, cu valoare estimată a pagubelor de 2 miliarde de euro.
Suma reprezintă aproape 15% din totalul fraudelor estimate la nivel european - sunt luate în evidență cele 22 de state europene care au semnat acordul pentru înființarea Parchetului European - de 14,1 milioane de euro.
Aproape jumătate din pagubele estimate la nivel european ar fi cauzate de fraude în domeniul plății TVA-ului (6,7 miliarde de euro). De asemenea, aproape o treime dintre investigațiile active au caracter transfrontalier.
Un număr de 10 cazuri sunt incluse în cadrul unor investigații transfrontaliere ale EPPO.
Cele mai mult cazuri active în România (81) vizează prezentarea unor documente necorespunzătoare legate de retenția fondurilor UE, respectiv declararea necorespunzătoare a unor achiziții (66) și corupție (12).
Cele mai multe din proiectele suspecte de fraudarea cheltuielilor sunt în domeniul dezvoltării urbane și regionale (35 de cazuri), respectiv al programelor de agricultură și dezvoltare rurală (24) și al programelor de coeziune socială și piața muncii (14), în timp ce 25 de cazuri sunt incluse la alte categorii, nenominalizate.
Dintr-un total de peste 3.300 de sesizări primite de EPPO în 2022 peste 300 (adică aproape 10%) provin din România.
Cifre relativ apropiate s-au înregistrat și în Bulgaria, stat cu un parcurs aproape tras la indigo cu al României în privința accesului în UE și a aspirațiilor de primire în spațiul Schengen.
EPPO a deschis anul trecut 101 investigații în țara vecină, cu pagube estimate la 176 milioane de euro; totalul cazurilor active era mai mare decât cel din România, 143, dar valoarea estimată a pagubelor era inferioară, sub 500 de milioane de euro, față de 2 miliarde de euro în cazul României.
Cele mai multe investigații deschise, active, respectiv sesizări de la nivelul celor 22 de state europene sunt în Italia, cu 265 de noi cazuri investigate începând cu 2022, un total de peste 280 de cazuri active și pagube estimate la peste 3 miliarde de euro.
Un număr de peste 350 de sesizări care vizează Italia au fost primite de instanța europeană anul trecut. Spre deosebire de România, aici cea mai mare parte a pagubelor ar proveni din fraduarea TVA-ului.
Sunt și state unde numărul posibilelor infracțiuni raportate este modest: în 2022 în Olanda erau doar 10 investigații active și 7 sesizări adresate EPPO în 2022, iar în Grecia 41 de cazuri active și 36 de sesizări.
Și în țări precum Franța, dar și în țările baltice, Estonia, Lituania, Letonia numărul de sesizări sau de cazuri investigate este scăzut.
Chiar dacă activitatea EPPO a început doar în urmă cu un an și jumătate, potențialul instituției nu poate fi subestimat, a spus procurorul șef al instituției europene, Laura Codruța Kovesi.
„În 2022, am demonstrat că EPPO are o capacitate fără precedent de a identifica și de a urmări fluxurile financiare volatile și aranjamentele juridice opace. Am demonstrat că viteza, eficiența și câștigurile în materie de informații obținute în cadrul investigațiilor conduse de EPPO fac ca metodele tradiționale de coordonare transfrontalieră să fie greu de concurat”.
