Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri mandat internațional de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război.
În primul său mandat pentru Ucraina, Curtea Penală Internațională a emis vineri un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
Sunt primele acuzații internaționale formulate împotriva Rusiei de la începutul conflictului și vin după luni de muncă din partea echipelor speciale de anchetatori. Ei susțin că Rusia a răpit copii și adolescenți ucraineni și i-a trimis în tabere de reeducare rusești și că Kremlinul a atacat deliberat infrastructura civilă.
De asemenea, comisarul lui Putin pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, este și ea acuzată de crime de război pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina. Și pe numele ei a fost emis un mandat internațional de arestare.
Mandatele de arestare
Vineri, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curții Penale Internaționale („CPI” sau „Curtea”) a emis mandate de arestare pentru două persoane în contextul situației din Ucraina: Vladimir Vladimirovici Putin și Maria Alexeievna Lvova-Belova.
Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei. Federației Ruse, în prejudiciul copiilor ucraineni.
- „Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru incapacitatea sa de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele.”
- „Doamna Maria Alexeievna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).”
Deși mandatele trebuie să fie secrete pentru a proteja victimele și martorii și, de asemenea, pentru a proteja ancheta, în acest caz, „ținând seama de faptul că comportamentul abordat în prezenta situație ar fi în curs de desfășurare și că conștientizarea publică a mandatelor poate contribui la prevenirea săvârșirii ulterioare a infracțiunilor”, Camera a considerat că este în interesul justiției să dezvăluie public existența mandatelor și numele suspecților.
Reacția Moscovei
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale armate ar fi comis atrocități în timpul invaziei în Ucraina care durează din 24 februarie 2022.
Mandatele de arestare ale CPI „nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, pe canalul său Telegram.
Ea a adăugat că Rusia nu este parte din Tratatul de la Roma, tratatul care stă la baza tribunalului mondial pentru crime de război permanent.
„Este grozav că comunitatea internațională a apreciat această muncă de a ajuta copiii țării noastre: să nu-i lăsăm în zone de război, să-i scoatem, să le creăm condiții bune, că i-am înconjurat cu dragoste, oameni grijulii”, a spus Maria Lvova-Belova jurnaliştilor ruși, potrivit agenţiei de ştiri RIA.
Lvova-Belova a declarat luna trecută că a „adoptat” un copil din orașul ucrainean Mariupol, aflat acum sub control rusesc.
Rolul CPI
Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat miercuri că are „toleranță zero” față de infracțiunile sexuale și bazate pe gen și cele împotriva copiilor, pe măsură ce luptele se intensifică în Ucraina.
Karim Khan a spus că s-a întâlnit cu ministrul de externe și procurorul general al Ucrainei în timpul unei scurte vizite înainte de a pleca în Polonia.
El a discutat online și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
CPI a început o investigație oficială asupra posibilelor crime de război și crime împotriva umanității din Ucraina, după ce Rusia și-a invadat vecinul mai mic pe 24 februarie.
Khan a spus că ICC va investiga toate părțile în conflict.
Biroul său a declarat că a „transmis o cerere oficială Federației Ruse pentru a se întâlni cu autoritățile competente și a discuta situația actuală”.
Khan a spus la o conferință de presă că „trebuie să insistăm că există toleranță zero pentru orice infracțiuni de violență sexuală, de gen sau infracțiuni împotriva copiilor și că acest lucru va fi din ce în ce mai important pe măsură ce războiul se intensifică și în orașe”.
Chiar dacă nu va fi predat de autoritățile ruse Tribunalului Internațional, condamnarea morală va fi o pată pe imaginea lui Putin pentru tot restul vieții.
„Vladimir Putin va fi marcat pentru totdeauna ca un paria la nivel global. Și-a pierdut toată credibilitatea politică în întreaga lume. Orice lider mondial care îi va fi alături va fi, de asemenea, rușinat”, a declarat David Crane, fost procuror internațional, pentru The Associated Press.
„Nicio persoană cu o armă, cu o rachetă, cu un avion sau cu un mortier nu are licență pentru a-i viza pe civili. Obiectivele civile și civilii trebuie protejați. Prizonierii de război trebuie tratați uman”, a spus el.
Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul.
Ucraina și-a dat, însă, acceptul pentru a examina atrocitățile comise pe teritoriul său de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Sute de civili au fost uciși și peste trei milioane de persoane au fost strămutate numai în ultimele trei săptămâni în timpul așa-zisei „operațiuni militare”, cum numește Moscova invazia totală a Ucrainei care a început pe 24 februarie anul trecut.
Ucraina și aliații săi occidentali au acuzat forțele ruse că vizează civilii fără discernământ.
Rusia a negat permanent că i-ar fi vizat pe civili și spune că scopul său este „demilitarizarea și denazifica” Ucrainei și spune că acuzațiile Kievului și ale Occidentului sunt lipsite de temei.
Khan a declarat pe rețelele de socializare că el și Zelenskii au fost de acord că „sunt necesare toate eforturile pentru a asigura respectarea dreptului internațional umanitar și pentru a proteja populația civilă”.
CPI este o instanță de ultimă instanță pentru a judeca persoanele pentru atrocități atunci când un stat nu dorește sau nu poate face acest lucru.
Tratatul său fondator a fost ratificat de 123 de țări.
