Vizita de marți, 28 martie, la București, a premierului polonez Mateusz Morawiecki a avut loc la o săptămână după ce autoritățile române au ratificat un acord ce permite celor două state să colaboreze în domeniul industriei apărării.
Acordul respectiv a fost ratificat de Parlamentul României pe 16 martie 2023 și publicat în Monitorul Oficial pe 20 martie 2023, la un an de la momentul la care acesta fusese semnat, la Varșovia, de către reprezentanții celor două state.
În tot acest timp, în Ucraina, țară vecină atât cu România, cât și cu Polonia, a avut loc un război de agresiune în care Rusia a subminat pacea europeană.
Importanța acordului este dată și de faptul că semnarea acestuia a fost aprobată pe 25 februarie 2022, la o zi după ce Rusia a invadat Ucraina, de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT).
Documentul, studiat de Europa Liberă, conturează cadrul colaborării în domeniul militar dintre cele două țări; nu doar în privința schimburilor de informații, ci și a vânzărilor reciproce de echipamente militare sau a acordării de mentenanță.
El nu a produs efecte în primul an de război.
Importanța sa a fost subliniată și în timpul întrevederilor dintre premierul polonez Mateusz Marowiecki și omologul său Nicolae Ciucă, respectiv președintele României, Klaus Iohannis.
La finele întâlnirii dintre cei doi prim-miniștri, oficialul român a precizat că Polonia și România vor constitui o comisie care „va pune concret pe masă elementele în care vom putea să dezvoltăm în comun aceste capabilități de producere de echipamente și tehnică militară.”
La rândul său, premierul polonez a precizat la București care sunt mizele acordului ratificat cu întârziere de autoritățile române: „colaborarea în domeniul apărării în diferite sectoare, punerea de acord a parametrilor cu privire la achiziții, instructaj, conservare, mentenanță, precum și cu privire la achizițiile comune ale echipamentului militar pe banii europeni în favoarea Ucrainei, care luptă.”
Guvernul României a refuzat să comenteze, la solicitarea Europei Libere, ratificarea cu întârziere a acordului.
Europa Liberă nu a putut afla, până la publicarea acestui articol, când a fost ratificat de partea poloneză documentul.
De cât timp are nevoie statul român pentru a ratifica un acord?
Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare a fost semnat la Varșovia, pe 3 martie 2022.
Semnarea sa a fost aprobată, anterior, pe 25 februarie, de CSAT, prin semnătura președintelui Klaus Iohannis, potrivit unui document oficial obținut de Europa Liberă.
Acordul de la Varșovia a fost încheiat în cadrul unei ședințe comune a celor două guverne ce a avut loc la o săptămână după ce Rusia lui Vladimir Putin invada Ucraina, în ceea ce avea să se dovedească a fi cel mai important război din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Documentul a fost semnat din partea României de Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, și din partea Poloniei de ministrul economiei, Piotr Nowak.
În forma semnată la Varșovia, acordul avea ca scop „promovarea activităților de cooperare în domeniul industriei de apărare între companii și alte entități/organisme autorizate să desfășoare activități de producție și să dezvolte tehnologii de interes comun, precum și în interesul NATO/UE/ONU sau să ofere servicii în domeniul industriei de apărare.”
După semnarea sa la rang de miniștri, documentul a fost adoptat de Guvernul României pe 23 iunie 2022.
Proiectul de lege pentru ratificarea sa a fost trimis, ulterior, Camerei Deputaților, unde a primit număr de înregistrare patru zile mai târziu.
Au urmat, mai apoi, lunile de vară.
Proiectul de lege a fost înregistrat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților pe 17 octombrie; au urmat avizele, fiind votat de Cameră abia pe 7 decembrie. În aceeași zi a fost trimis la Senat, unde a fost adoptat pe 22 februarie.
Pe 4 martie a fost trimis președintelui, care a promulgat legea de ratificare a acordului dintre Polonia și România pe 16 martie. Până la publicarea în Monitorul Oficial, pe 20 martie, au mai trecut patru zile.
La doar opt zile după tot acest traseu legislativ – de un an și o săptămână – premierul polonez a venit în România pentru a se întâlni cu cei mai importanți oficiali ai statului.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a refuzat miercuri să comenteze despre motivele care au făcut ca acordul să fie ratificat abia în martie 2023, invocând că instituția în măsură să ofere răspunsuri este Parlamentul.
La rândul său, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, unde proiectul a stat jumătate de an, nu a putut fi contactat.
Ce prevede acordul
La primul punct, este menționată „cooperarea în domeniul apărării”, în special în privința cercetării, dezvoltării, producției, mentenanței, reparării și modernizării sistemelor de armament militare.
Acordul poate fi consultat AICI.
Despre acest tip de cooperare a vorbit, la finele întrevederii cu omologul său polonez, și premierul român Nicolae Ciucă, care a menționat despre o comisie tehnică ce va fi constituită după vizita de la București a lui Mateusz Morawiecki.
„Această comisie tehnică va identifica tocmai aceste linii, aceste obiective pe care noi putem să le asumăm împreună. De ce nu, inclusiv achiziția în comun de echipamente, pentru că atrage de la sine cantități mai mari, prețuri mai mici și de asemenea construiesc o nouă linie de comunalitate”, a declarat Nicolae Ciucă.
Acesta a amintit de „lecțiile învățate din războiul din Ucraina” ca argument pentru colaborarea dintre România și Polonia pentru „producerea de echipamente, producerea de tehnică și în mod deosebit producerea de muniție”.
Relația România – Polonia
Pe 3 martie 2022, când acordul a fost semnat, au avut loc la Varșovia consultări interguvernamentale între oficialii români și cei polonezi.
La finele acelor consultări, guvernele României și Poloniei publicau o declarație comună în care condamnau agresiunea ilegală a Rusiei din Ucraina și cereau guvernului de la Moscova să înceteze invazia.
„Vom lucra împreună pentru a atenua consecințele acestei agresiuni asupra altor state din vecinătatea estică […] România și Polonia vor continua să se coordoneze îndeaproape cu aliații și partenerii lor în vederea introducerii de măsuri suplimentare în acest sens”, se menționa în acea declarație comună.
Având granițe directe cu Ucraina, România și Polonia urmau, într-adevăr, să aibă roluri importante în anul de război ce avea să treacă de la momentul acelei declarații comune.
Ambele au primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni care au fugit de război; bazele militare NATO de pe teritoriul lor au fost, de asemenea, întărite.
Diferențe au fost în ceea ce privește ajutorul militar propriu-zis acordat Ucrainei de către cele două state.
După SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie, guvernul polonez a alocat cele mai importante resurse pentru a ajuta Ucraina, sprijinul militar oferit de Varșovia Kievului fiind estimat de Institutul Kiel la 2,5 miliarde de euro până în ianuarie 2023.
România acordase până atunci un ajutor nesemnificativ, în valoare de circa 11 milioane de euro, plasându-se pe locul 36 când vine vorba de angajamentele totale acordate Ucrainei și pe locul 38 ca proporție a ajutorului raportat la PIB.
În urma criticilor pe acest subiect, președintele român Klaus Iohannis a invocat într-o declarație publică că strategia României este de a nu spune public cu cât ajută, de fapt, Ucraina.
„Războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului. Noi declarăm public că noi ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”, declara Klaus Iohannis în iulie 2022.
În privința domeniului apărării, din 2015 până în 2021, Polonia a avut de fiecare dată un procent mai mare din PIB alocat decât România.
