SUA, Germania și Ungaria se opun încercărilor Poloniei și statelor baltice de a oferi Kievului o „foaie de parcurs” pentru aderarea la NATO la summitul NATO din iulie, reflectând diviziunile din Occident cu privire la statutul postbelic al Kievului, arată Financial Times, potrivit BBC.
Discuțiile au loc în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că va participa la summitul de la Vilnius doar dacă va vedea pași reali în direcția aderării Ucrainei la NATO, cum ar fi oferirea de garanții de securitate postbelică sau o colaborare mai strânsă cu alianța.
În martie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat țărilor membre un document cu propuneri „practice și politice” pentru Kiev, cum ar fi o nouă declarație privind relațiile Ucrainei cu NATO, care să se bazeze pe declarația din 2008 potrivit căreia Ucraina va deveni la un moment dat membră a alianței.
Diplomați implicați în discuțiile din această săptămână au declarat pentru Financial Times că miniștrii de externe dezbat în mod activ la Bruxelles ce anume ar trebui oferit Ucrainei.
Toate țările membre ale alianței sunt de acord că aderarea Ucrainei la NATO nu poate fi discutată serios cât timp țara se află în război.
Dar două persoane care au participat la reuniunile din această săptămână au declarat pentru FT că există un sprijin tot mai mare pentru a oferi Ucrainei o „cale politică” de aderare la summitul de la Vilnius, care ar consolida legăturile dintre NATO și Kiev.
Cu toate acestea, potrivit acestor surse, Statele Unite, precum și Germania și Ungaria, se opun acestei propuneri.
Washingtonul este îngrijorat de faptul că aprofundarea legăturilor Kievului cu alianța în timpul războiului ar putea juca în favoarea narațiunii lui Putin privind o bătălie Rusia-NATO și ar putea duce la escaladarea conflictului, inclusiv la potențiala desfășurare de arme nucleare.
În schimb, SUA îi îndeamnă pe aliați să se concentreze pe asistența militară, financiară și umanitară pe termen scurt pentru Ucraina, pentru a o ajuta să reziste și, în cele din urmă, să respingă agresiunea rusă.
Oficialii americani spun că prioritatea principală la summitul de la Vilnius ar trebui să fie asistența practică pentru Ucraina, cum ar fi munițiile, iar discuțiile despre posibilele relații politice postbelice nu fac decât să diminueze acest obiectiv.
„Ne așteaptă câteva săptămâni de negocieri intense pentru a închide aceste diferențe și a obține un rezultat politic”, a declarat un oficial occidental pentru FT.
Stoltenberg a spus, într-o conferință de presă după o întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO, că aderarea în viitor a Ucrainei la alianța transatlantică trebuie să se bazeze pe faptul că țara este independentă și democratică, ceea ce acum este contestat de invazia Rusiei. Astfel, totul ar ține de durata războiului și mai ales de finalul acestuia.
Stoltenberg a declarat că forțele ucrainene ar trebui să aibă cel mai înalt nivel posibil de interoperabilitate cu alianța atunci când războiul se va termina.
O opţiune luată în considerare este de a transforma actuala Comisie NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, un pas care ar ridica statutul Ucrainei ca partener al alianţei, implicând-o mai mult în reuniunile şi consultările NATO, inclusiv în şedinţele de informare ale serviciilor de informaţii.
Rusia are un astfel de format cu NATO, care a fost suspendat după invazie.
