Propunerea legislativă de modificare a Legii privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie a venit de la Ministerul Familiei condus de Gabriela Firea.
Scopul modificării legislative era, conform expunerii de motive, accesarea de granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv era necesară aprobarea unei legi care să prevină separarea copiilor de familii și sprijinirea familiilor vulnerabile.
Ce a înțeles AUR din proiectul legislativ
George Simion, președinele AUR, a fost printre primii care au indus public ideea că modificarea ar însemna de fapt o separare a copiilor de părinți. Participanții la mitingul organizat de AUR au scandat lozinci care se refereau la un risc de furt.
„Firea, să știi - noi nu vindem copii!”, „Nu cedăm, pe copiii îi apărăm!” „Nu aveți dreptul să furați copiii României”, „Nu cedăm, copiii îi apărăm” s-a auzit constant din portavocile participanților.
În discursul de la mitingul din fața Parlamentului de miercuri dimineață, postat pe rețelele sociale, Simion a susținut că, de fapt, „nu spune acest proiect de lege nimic despre furtul copiilor, de homosexuali sau ce s-a mai spus în spațiul public că am spune noi. Acest proiect de lege vine să pună într-un catalog copiii României, pe 80% din ei, cei care au părinți analfabeți, cei care nu au schemă completă de vaccinare, cei ai căror părinți sunt plecați în diaspora, cei din familii monoparentale, cei ai căror părinți sunt suferinzi de boli cronice sau au boli transmisibile. Nu putem fi de acord cu asta”, a afirmat Simion.
Mesajul este scos din contextul legii și înseamnă o reinterpretare a acesteia. Legea stabilește niște categorii care s-ar afla în „risc de separare de familie” și definește și riscul de separe de familie ca „orice situație, acțiune sau inacțiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului, în familie sau în comunitate, pentru o perioadă determinată de timp și care este constatată de către serviciul public de asistență socială”.
Riscul de separare nu înseamna însă scoaterea copilului din familie, ci din contră ajutorarea familiilor pentru a face față nevoilor sociale ale copilului. După votul din Senat, au fost declarate ca fiind condiții de risc de separare familială:
- situaţia economică şi condiţiile de locuit precare existente în mediul său familial şi/sau în comunitate, respectiv situaţie de risc de sărăcie monetară sau sărăcie extremă;
- situația socială și mediul nepotrivit creșterii și educării copilului, care exercită influențe negative asupra copilului;
- starea de sănătate precară a unuia sau a mai multor membri ai familiei, inclusiv dizabilitatea acestora;
- nivelul de educaţie scăzut al membrilor familiei;
- mediul abuziv, violent existent în familie şi comportamentele la risc care pot afecta negativ relaţiile dintre adulţi, copii şi dintre adulţi şi copii.
De asemenea, legiuitorul a mai stabilit că „este considerat a fi în risc de separare şi în anumite situaţii de vulnerabilitate cu care se confruntă, cum ar fi comportamentul delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consumul de alcool şi de droguri, tentativă de suicid şi abandonul şcolar.”
În urma dezbaterilor de miercuri, Camera Deputaților, în plen, a mai adaugat drept criterii și:
- are unul sau mai mulţi membri care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie;
- are unul sau mai mulţi copii nevaccinaţi cu schema din programul Național de Imunizări;
- are unul sau mai mulţi membri cu boli cronice şi/sau transmisibile.
- are unul sau ambii părinţi analfabeţi;
- are unul sau mai mulţi copii cu performanţe şcolare slabe sau cu frecvenţă şcolară redusă;
Deputata Oana Țoiu explică pentru Europa Liberă care este logica din spatele acestor criterii. În 2004, s-au născut 216.261 de copii, conform datelor de la Institutul de Statistică, din care doar 126.000 s-au mai înscris la BAC în 2022.
„90.000 de copii dispar din sistem. Pleacă mulți, dar nu toți sunt plecați în diaspora. Statul trebuie să știe ce se întâmplă cu ei și ar trebui să ajute familiile. Cei aflați în sistemul de protecție sunt toți la școală, pentru că îi înscrie instituția”, explică Țoiu.
Tot ea subliniază că nimic nu s-a schimbat în privința modalității de scoatere a copilului din familie.
„Doar instanta prin ordonanta prezidențială poate dispune asta. Unica exceptie este atunci când cineva sesizeaz[ un pericol iminent. Copilul este scos atunci temporar din familie, pentru câteva zile, până când se așteaptă decizia instanței”, a mai precizat Țoiu.
Legea a fost votată miercuri după-amiază, cu 22 de voturi pentru și 48 împotrivă.
Politolog: Campania Save the Childern, o campanie electorală pregătită de peste 10 ani
La ce folosește distorsionarea mesajului din modificarea legislativă a explicat, pentru Europa Liberă, profesorul Cristian Pîrvulescu. El spune că propaganiștii AUR au trecut de la narativele legate de ucraineni cărora statul le-a diminuat cuantumul banilor oferiți, către o campanie cu un puternic impact electoral.
„Campania «Save the Children» este o campanie, lumea nu înțelege, de fapt ce se întâmplă, dar este o campanie pe care o pregătesc de 10 ani. Au fost cazurile Furdui, Botnariu sau Sorina Săcărin care au creat niște fracturi în societate și au pregătit societatea pentru astfel de campanii”, explică Pîrvulescu.
Profesorul spune că, la acest moment, este greu de cuantificat efectul pe care îl vor avea aceste campanii la nivelul societății, dar că miturile provin de la extrema dreaptă americană și se bazează , la rândul lor, pe așa-zisele crime rituale ale evreilor. În România, crimele rituale ale evreilor au fost folosite pentru a justifica Pogromul.
Aceste mituri ar exista în mentalul colectiv, spune Pîrvulescu, care amintește reacția opiniei publice la omorârea și incendierea a două fete la Caracal. O bună parte din societate a refuzat să accepte varianta anchetatorilor și a preferat să caute explicații de tip conspiraționist. Pîrvulescu spune că falia din societate care ar putea rezona cu astfel de mesaje ar putea ajunge la o treime din societate.
Bătaia parlamentarilor
Doi parlamentari au fost agresați miercuri de participanții la mitingul organizat pentru contestarea legii privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie.
Fostul premier Ludovic Orban și liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, au fost atacați de protestatari în momentul în care voiau să intre în incinta Palatului Parlamentului. Csoma Botond spune că protestatarii au strigat după el „luați-i gâtul”.
Tot miercuri, o membră a tineretului AUR a fost prinsă la intrarea în Parlament cu patru gloanțe.
