Anul 2022 a fost „un an prost pentru democrație”, arată un document despre starea democrației realizat de ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică și Centrul de Resurse pentru participare publică.
„Prin inițiativele lor legislative și prin încercări susținute de a limita vocile critice din societate – cetățeni activi, presa independentă și organizații neguvernamentale activiste – guvernanții au urmărit descurajarea participării la adunări publice, limitarea accesului la informații de interes public, îngrădirea libertății de exprimare, precum și slăbirea mecanismelor de monitorizare și semnalare a ilegalităților, conflictelor de interese și a abuzurilor din rândul administrației publice”, se spune în raport.
Transparența decizională a fost grav afectată de introducerea unei excepții arbitrare de la prevederile legii.
Printre altele, aproape toate actele normative referitoare la cheltuirea sumelor uriașe din PNRR au fost adoptate fără dezbatere, sub pretextul „urgenței”.
În acest context, spațiul civic a fost afectat de pornirile accelerate ale politicienilor de a discredita rolul societății civile și de a limita spațiul de acțiune al organizațiilor neguvernamentale.
Cenzură și intimidare
Totodată, instituțiile statului au propus modificări legislative menite să intimideze și să îngreuneze intervențiile presei independente și organizațiilor cu profil activist care urmăresc stoparea proiectelor legislative poziționate în profund dezacord cu principiile democratice și care aduceau atingere drepturilor omului.
Instituții de forță ale statului s-au folosit de măsuri de intimidare și cenzură la adresa jurnaliștilor și cetățenilor pentru a proteja interese de partid și pentru a împiedica investigațiile cu privire la cazurile de incompatibilitate ale demnitarilor sau alte acțiuni ilicite ale acestora.
„În tot acest peisaj opac, majoritatea partidelor politice mari fie au refuzat să furnizeze informații privind sursele lor de finanțare și modul în care gestionează banii obținuți din surse publice, fie au oferit informații trunchiate”, arată raportul.
Pe fundal, departe de scrutinul critic al societății, instituții din domeniul securității naționale pregătesc un pachet de legi care să redefinească acest domeniu.
„Unele dintre propunerile din acest pachet de legi, expuse de massmedia, sunt extrem de nocive, și reprezintă o întoarcere agresivă la ingerințe și control al structurilor de securitate asupra instituțiilor civile și mecanismelor sociale”, spun autorii raportului.
„În 2022, a părut că ne aflăm în Republica Militară România”
Autorii acestui raport, alături de alte organizații membre ale Grupului ONG-uri pentru Cetățean și partenerii lor, „au semnalat și contestat public majoritatea demersurilor pe care le descriem în capitolele de mai jos. Reacțiile noastre publice în fața încercărilor politice de a diminua spațiul de acțiune civică au echilibrat sau blocat o mică parte din demersurile nocive pentru democrație, spun autorii raportului.”
Aceste tendințe accentuate de iliberalism, înțeles ca rezistență a aleșilor și a autorităților statului în a-și îndeplini misiunea publică în mod transparent și responsabil, cu deschidere autentică față de cetățean, reprezintă provocări majore pe care o societate slăbită de crizele sociale ale ultimilor trei ani și, încă, insuficient familiarizată cu principiile democrației reprezentative de tip liberal, cu greu le mai poate contracara.
Principalele incidente și acțiuni cu impact asupra spațiului civic în 2022
► Inițiată la finalul anului 2022, pe agenda Senatului se află o propunere legislativă de modificare a Codului Penal, asumată de Nicolae Ciucă și de Lucian Bode, care urmărește restricționarea vocilor critice prin creșterea pedepselor cu închisoarea pentru cine tulbură ordinea și liniștea publică prin “atingeri grave aduse demnității persoanei”.
După protestele societății civile, unul dintre inițiatori și-a asumat o serie de amendamente care încă nu au fost dezbătute.
În același timp, o propunere legislativă care ar fi reformat Legea adunărilor publice este blocată în Camera Deputaților din vara lui 2020.
Dreptul de a participa și organiza adunări publice a fost chestionat și de Primăria Municipiului București, care a propus înființarea unei noi comisii la nivelul instituției care, printre altele, ar determina dacă manifestările sunt “relevante” pentru comunitate. Poate chiar mai absurd este că aceeași Comisie este responsabilă cu a hotărî dacă organizatorii adunărilor culturale și sportive fac dovada “talentului” inițiatorilor.
► Blocarea accesului la informații de interes public reprezintă o practică veche și constantă în rândul instituțiilor publice și a altor entități finanțate din bani publici.
Partidele politice refuză să respecte obligația de a publica informații cu privire la cum cheltuie subvențiile publice în valoare de milioane de euro, sfidând principiul care a condus la finanțarea lor din surse publice, respectiv nevoia de a limita legăturile dintre aleși și sponsori privați cu intenții ilicite, care finanțau campaniile electorale cu așteptarea ca, ulterior, să se conecteze la bugetul public.
Și în privința accesului la informații a existat, încă din 2021, o propunere legislativă care prevedea obligația instituțiilor publice de a publica pe site-ul propriu toate solicitările cetățenilor, însoțite de răspunsurile acestora. Propunerea legislativă este încă blocată în Camera Deputaților.
► Discreditarea ONG-urilor activiste, hărțuirea avertizorilor de integritate și limitarea accesului grupurilor și organizațiilor la justiție au făcut obiectul mai multor inițiative legislative care au încercat fragilizarea societății civile în 2022 și au construit un discurs public toxic la adresa organizațiilor neguvernamentale și a cetățenilor care semnalează decizii sau acțiuni nelegale în rândul instituțiilor publice.
O astfel de propunere legislativă (între timp adoptată și așteptând promulgarea), rezolvă “dezechilibrul major între ONG-uri și investitori” prin restrângerea termenului în care ong-urile preocupate de urbanism și mediu se pot adresa instanțelor, cu privire la potențiale ilegalități.
O altă propunere, retrasă de inițiatori în urma unui scandal public de proporții, ar fi limitat dreptul la asociere și accesul la justiție pentru organizațiile care contestă acte administrative.
În același registru, sub pretextul transpunerii unei directive europene, legiuitorul a ales să ignore cerințele societății civile și a adoptat o serie de modificări la Legea privind protecţia avertizorilor în interes public prin care se restrângeau drastic, de fapt, dreptul la liberă exprimare și mecanismele de protecție a avertizorului de integritate în fața abuzurilor. A fost nevoie de presiuni publice și instituționale (Comisia Europeană) pentru ca legea să fie reparată și să se reușească o minimă transpunere a directivei europene.
► Și în 2022 au existat cazuri grave în care reprezentanți ai instituțiilor publice au fost implicați în acțiuni de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor.
Subvențiile publice alocate de Guvern pentru mass-media au alterat independența editorială a unui număr mare de publicații, iar ample anchete publicate de presa independentă au arătat cum banii partidelor politice au influențat masiv politicile editoriale ale redacțiilor cu audiențe mari.
► Abuzul de ordonanțe de urgență, lipsa standardelor de integritate la numirea unor membri în vârfurile instituțiilor cheie, ingerința politicului în actul de justiție și influența crescută a serviciilor secrete în spațiul public au contribuit la degradarea spațiului de acțiune al cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale în procesul decizional și au demonstrat tendințe tot mai accentuate ale politicienilor spre măsuri iliberale.
Toate aceste derapaje se întâmplă într-un context de potențială creștere economică, bazată pe sume importante pentru investiții publice, provenite mai ales din mecanismul european pentru reziliență și refacere.
Controlul fluxului de investiții reprezintă, în sine, o miză politică majoră. Subvențiile, privilegiile și controlul investițiilor publice (cu achizițiile aferente), această relația opacă dintre bani și politică, închide puzzle-ul degradării democrației din România.
„Politicieni lacomi și mediocri au nevoie de liniște pentru a folosi banii publici în interes personal. Își asigură liniștea prin golirea de sens a instituțiilor democratice, prin numirea unor personaje dubioase în instituțiile de control, prin controlul politic asupra justiției și prin intimidarea vocilor critice. Toate aceste lucruri s-au întâmplat în 2022 și continuă în 2023. Uneori nici nu ne dăm seama de legăturile dintre ele. Sperăm că acest raport, care încearcă să pună laolaltă câteva dintre ele, ne va ajuta să vedem dimensiunea problemei, și ne va face să înțelegem nu doar că trebuie să ne îngrijorăm de starea democrației, ci trebuie să rămânem vigilenți și activi în a o apăra”, spun autorii raportului.
