Situația economică a Turciei este extrem de gravă, cu o inflație galopantă. Rata de schimb de la începutul anilor 2000 până în 2015 era de aproximativ 2 lire la un euro. În momentul de față s-a ajuns la 21,43 lire pentru euro. Lira a scăzut la un nivel istoric în urma primului tur de scrutin.
Turcia a fost afectată în timpul pandemiei de turismul scăzut, iar după pandemie, de criza economică de la nivel mondial. Coșul de cumpărături din Turcia costa dublu la începutul acestui an față de ianuarie 2022.
Mulți turci au fost înfuriați de răspunsul insuficient al guvernului în urma cutremurelor din 6 februarie. Conform cifrelor oficiale, cel puțin 50.000 de oameni au murit în urma seismului. Turcii de rând spun că numărul victimelor ar fi, de fapt, de patru ori mai mare și că guvernul ar fi mușamalizat cifrele pentru dezastrul să nu se vadă la amploarea sa adevărată. Pe lângă victime, cel puțin 1,5 milioane de turci și-au pierdut locuințele.
Distrugerea la scară largă adusă de cutremur a arătat turcilor corupția și nepăsarea autorităților în domeniul construcțiilor, care au dus la un bilanț catastrofal al seismului. Turcii au fost nemulțumiți și de încetineala acțiunilor de salvare ale guvernului, mai ales în provinciile care se opuneau vocal guvernului, precum Hatay.
La nivel de politică externă, diferențele între candidați sunt majore. Recep Tayyip Erdogan dorește să continue apropierea de Rusia și de țările musulmane cu guverne autoritare din regiune, în timp ce Kemal Kilicdaroglu vrea o direcție mai puternică de colaborare cu Occidentul.
Cursa electorală nu pare nici ea în totalitate corectă: alegătorii sunt ținuți departe de informație și de reprezentanții opoziției.
Televiziunea de stat, care ar trebui să difuzeze în mod egal toți candidații, a difuzat între 1 aprilie și 1 mai 32 de ore cu discursurile lui Recep Tayyip Erdogan și 32 de minute cu discursurile lui Kemal Kilicdaroglu.
Devlet Bahçeli, liderul partidului Mișcarea Naționalistă și aliat al președintelui, a apărut la televizor timp de alte 25 de ore.
Rezultatele neașteptate ale primului tur
Observatorii internaționali au fost surprinși de rezultatele primului scrutin, în care Erdogan a câștigat 49,42% dintre voturi și Kilicdaroglu doar 44,95%. Majoritatea anticipau victoria opoziției.
La vot a fost o prezență de 89%, un procent incredibile pentru un public european.
Candidatul Recep Tayyip Erdogan
Recep Tayyip Erdogan a dominat politica turcă de trei decenii. A fost primar al Istanbulului, între 1994-1998, apoi premier în 2003-2014 și președinte din 2014. El este candidatul partidului AKP (Justiție și Dezvoltare) și se bucură de susținerea lui Sinan Ogan, ultranaționalistul care a ieșit pe locul trei în primul tur de scrutin.
După atâția ani la putere, Erdogan a ajuns să domine publicul turc mai strict ca niciodată și se bazează pe imaginea sa de lider puternic. BBC descria astfel relația lui cu publicul: „controlează mulțimea ca un dirijor. Aplaudau și huiduiau la semnul lui”.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a preluat un stat secular modern și a cristalizat, în timp, un stat autoritar și ultra-religios. Oponenții săi au rând pe rând reduși la tăcere de-a lungul anilor, alături de presa liberă.
Erdogan folosește, pe buletinele de vot, o fotografie mai veche, poate pentru a părea mai tânăr. Acest lucru este interzis prin legea electorală.
Campania lui Erdogan a folosit fake news-uri dovedite împotriva lui Kilicdaroglu. Propagandiștii lui Erdogan au difuzat un video dovedit a fi fals în care Kilicdaroglu s-ar fi întâlnit cu reprezentanții militanți ai partidului kurd. Președintele le-a spus alegătorilor că un vot pentru opoziție este un vot pentru extremiștii kurzi.
Estimările arată că Kilicdaroglu a câștigat zonele urbane de pe coasta mediterană și din jurul capitalei, dar și din zonele de est ale țării. Erdogan ar fi câștigat mai ales zonele rurale.
Numărătoarea din primul tur de scrutin rămâne contestată de ambele părți și e nefinalizată chiar și în acest moment. Între 1,2 și 6 milioane dintre voturi sunt supuse diverselor tipuri de contestații
Diferența dintre Erdogan și Kilicdaroglu este de aproximativ 2,5 milioane de voturi. Candidatul de pe locul trei în primul tur, Sinan Ogan, lasă în urma lui 2,8 milioane de voturi și l-a susținut oficial pe președinte.
Candidatul Kemal Kilicdaroglu
Kemal Kilicdaroglu este susținut de o coaliție de șase partide de opoziție. Economist de profesie, Kemal Kilicdaroglu este reprezentantul Partidului Popular Republican (CHP), înființat de fondatorul statului turc laic, Mustafa Kemal Atatürk.
Kilicdaroglu e în politică de peste 20 de ani, timp în care a supraviețuit mai multor atacuri violente. La ultimul miting dinaintea turului doi, a purtat o vestă antiglonț. După lovitura de stat din 2016, a condus un parș de protest pentru justiție, mergând pe jos cei 450 de kilometri de la Ankara la Istanbul.
Campania lui Kilicdaroglu este construită pe principii populiste, de tip “sunt la fel ca voi”.
„Voi servi pe toți cei 85 de milioane de cetățeni ai Turciei. Voi arăta respect pentru fiecare dintre voi”, a promis el.
Este celebru pentru calmul său impenetrabil și e apreciat că nu-și ridică vocea și colaborează bine cu femeile. Personalitatea lui Kilicdaroglu vine în contrast cu limbajul și tonul celor din jurul lui Erdogan, care i-au scandalizat pe turci.
Kemal Kilicdaroglu promite să remedieze situația economică și să elimine încălcările drepturilor cetățenești și ale libertății presei. În ceea ce privește politica externă, contracandidatul lui Erdogan dorește să strângă relațiile cu NATO și de UE, fără să întoarcă spatele nici Rusiei.
După primul tur de scrutin, Kemal Kilicdaroglu și-a modificat o parte din discurs, încercând să atragă voturile naționaliștilor. A promis chiar că va trimite toți refugiații înapoi în Siria, o promisiune făcută de altfel și de Tayyip Erdogan, care a acceptat valurile de refugiați în schimbul unei relații mai productive cu Uniunea Europeană.
Experții se arată îngrijorați că, dacă Erdogan va pierde, ar putea organiza o lovitură de stat pentru a rămâne la putere.
Există un mare potențial de conflict.
„Există un mare potențial de conflict, Recep Erdogan a amenințat că nu va lăsa țara pe mâna opoziției, acuzând-o de cooperare cu terorismul. Ministrul său de Interne spune chiar că o eventuală victorie a opoziției este o lovitură de stat orchestrată de la Washington”, a precizat pentru Europa Liberă lectorul universitar și expertul în Turcia, Dragoș Mateescu.
„Nu cred că Erdogan concepe o înfrângere. [...] Erdogan controlează întreg aparatul de stat, aparatul polițienesc, puciul eșuat din 2016 i-a permis să pună mâna inclusiv pe organismul militar, să-și numească oameni fideli”, consideră expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.
Trecutul pierdut rapid și viitorul incert. Povestea unui observator intern al alegerilor
Ersagun are 22 de ani și locuiește la Istanbul, unde e student la drept. Spune că a trăit, până de curând, într-o bulă. A avut o copilărie înconjurată de adulți progresiști dintr-un oraș în care elitele Istanbulului își petreceau weekendurile. Mergea cu familia la teatru în fiecare săptămână și călătorea frecvent în Europa. Acum, orășelul lui arată ca o mahala, iar banii nu le-ar ajunge nici pentru o vizită la teatru pe lună, cu atât mai puțin pentru o vacanță în Europa.
„Totul s-a dus de apa sâmbetei după lovitura de stat din 2016. Rata de schimb, demografia țării după ce au venit sirienii… Înainte de legăturile cu Orientul Mijlociu, nu mai văzusem pe cineva să poarte burka, iar Turcia semăna mai mult cu Grecia sau România. Totul s-a privatizat, s-a vândut către Kuweit și Qatar.
E atât de multă corupție încât…
E atât de multă corupție încât…știți de unde vine numele dronelor Bayraktar pe care le vindem cu atâta avânt? E numele ginerelui lui Erdoğan”, povestește Ersagun pentru Europa Liberă.
Ersagun este observator intern al acestor alegeri. S-a înscris într-o organizație numită Voluntarii Turciei, care trimite observatori voluntari să asigure securitatea voturilor. A fost delegat într-un cartier sudic din Istanbul, o zonă conservatoare.
Din poziția sa de observator direct al alegerilor, Ersagun spune că, în realitate, Kılıçdaroglu trebuie să fi câștigat cel puțin 60% din voturile din primul tur de alegeri. El afirmă că văzut cu ochii lui că voturile din urnă nu erau în concordanță cu cele anunțate.
„Am fost responsabil pentru unul din top 3 cele mai conservatoare cartiere din Istanbul aflate în mâna lui Erdogan. Zona aceasta mereu îl vota peste 80%. Dar n-a ieșit învingător în niciuna dintre urnele noastre. Înainte, Biroul Electoral Suprem fura voturile din urne dar acum le modifică în sistemul online”, acuză Ersagun.
Tânărul mai afirmă că guvernul că ar fi creat voturi fantomă în zonele afectate de cutremur, folosindu-se de cel puțin 150 de mii de morți neînregistrate. Autoritățile spun despre orașul Hatay, care a suferit cele mai mari pierderi de viață umană, că ar fi avut o prezență la vot de 88% conform cu listele electorale dinaintea cutremurului.
Cum să fi votat pentru Erdoğan cei care au murit? Cum să fi votat pentru Erdoğan cei care au supraviețuit?
„Cum e posibil? Jumătate din oraș a murit și restul a plecat. Toate clădirile guvernamentale s-au prăbușit, n-au avut nici unde să organizeze alegerile. Cum să fi votat pentru Erdogan cei care au murit? Cum să fi votat pentru Erdogan cei care au supraviețuit?”, se întreabă tânărul.
Primul tur de scrutin a fost o experiență traumatizantă, spune Ersagun. Multă intimidare din partea celorlalți oficiali, intimidare care se va agrava în turul doi, se teme el.
„Nu știu pe nimeni care să nu iasă la vot duminică. Tot ce sper e că vor fi atât de multe voturi pentru opoziție, încât nu vor putea falsifica rezultatul. Cred că dacă va ieși Erdogan din nou, rata de schimb a lirei va ajunge la 30, se va lăsa cu revolte în stradă. Dar dacă va câștiga Kilicdaroglu, avem șansa să fim un exemplu pozitiv pentru alte țări care încearcă să scape de lideri autocrați”.
Perspectivele unei tinere, dacă Erdogan câștigă: viața departe de țară sau și amenințarea violenței, acasă
Alara* se teme să-și folosească numele adevărat pentru a vorbi public despre viitorul propriei țări. Are 21 de ani și a crescut într-un oraș din Anatolia. Studiază de trei ani în Olanda. Simte că perspectivele sunt tot mai proaste pentru generația ei.
„Sunt într-un punct în care va trebui să-mi hotărăsc viitorul în curând. Totul ține de rezultatul de duminică”, mărturisește Alara pentru Europa Liberă.
Dacă va câștiga din nou Erdogan, Alara spune că va trebui să găsească un mod de a rămâne în Olanda și de a se susține pe bani proprii.
„E oribil să ajungi te gândești la viitor din perspectiva a cum poți face să nu ajungi în țara natală. Dar am privilegiul enorm de a putea căuta o cale de scăpare, spre deosebire de alții”, spune tânăra.
Nimeni nu știe ce se va întâmpla și ne temem cu toții.
Alara spune că puterea și politica lui Erdogan i-a făcut pe mulți turci sunt mai agresivi. Tânăra se plânge că în societatea turcă nu mai este loc pentru opinii contrastante.
„Nimeni nu știe ce se va întâmpla și ne temem cu toții. Am plâns ore în șir după primul tur, de teamă că va ieși Erdogan”, spune Alara.
Indiferent de rezultat, Alara crede că se va ajunge la violențe de stradă. Dacă Erdogan va pierde, ea crede că este dispus să mobilizeze chiar și armata pentru a rămâne la putere. Iar dacă Erdogan va câștiga, crede tânăra, președintele ar putea apela la represiunea populației. Alara nu se vede trăind într-o astfel de țară.
„Aș rămâne țara în care m-aș teme să fiu într-o relație cu un bărbat, pentru că m-ar putea abuza și guvernul n-ar face nimic să mă protejeze. Aș rămâne țara în care situația economică ruinează viitorul tuturor. Oamenii vor trăi cu frica că nici la următorul cutremur nu vor primi ajutorul de care au nevoie”.
Valul de naționalism de care se tem ciprioții turci. Mesajul de avertizare din Cipru
În regiunea de nord a Ciprului, ocupată de armata turcă din 1974, cetățenii urmăresc tensionați cursa electorală de pe continent. În primul tur de scrutin, cei 144.000 de ciprioți turci din nordul Ciprului l-au votat majoritar pe Kilicdaroglu (53,5%), detașat față de Erdogan (39,4%).
Nordul Ciprului este controlat cu strictețe de la Ankara care, în ultimele decenii, a încurajat turci de pe continent să se mute pe insulă. Guvernul turc susține soluția separării insulei în două state, ca rezolvare pentru problema cipriotă. Turcia este singurul stat care recunoaște formal Ciprul de Nord.
Susținătorii opoziției speră că Kilicdaroglu va promova o soluție federală pentru negocierile înghețate. Dacă va câștiga, este posibil ca negocierile pentru Cipru să reînceapă.
Orice s-ar întâmpla, Turcia nu se îndreaptă într-o direcție bună
Europa Liberă a vorbit o tânără de etnie turcă din Ciprul de Nord. Pesimistă, Ada*, care a refuzat să îi dezvăluie adevărata identitate, spune că nu-și permite să spere la mai bine.
„Naționalismul este comun de ambele părți. Orice s-ar întâmpla, Turcia nu se îndreaptă într-o direcție bună și acest lucru va avea un impact asupra lumii. În Cipru, nu cred că ne vom apropia de o soluție nici cu opoziția, cred că vor fi doar alți oameni care să impună aceleași măsuri. Există totuși speranța ca ei să nu se amestece la fel de mult în afacerile Ciprului de Nord, care ar putea fi o schimbare în bine”, mărturisește Ada.
