Prezența urșilor în zone în care nu au mai fost văzuți vreodată în trecut, cel puțin nu în istoria recentă, nu pare să îngrijoreaze autoritățile. Ministerul Mediului consideră că aceste cazuri sunt ocazionale și că se nu impun măsuri speciale.

Măsurile lipsesc însă și în zonele de munte, mai multe de la an la an, în care ursul a devenit o amenințare. Oamenilor le e frică să mai iasă din case, activitățile altădată obișnuite au devenit riscante, iar contactul om - urs este tot mai periculos.

Planul de acțiune care ar fi putut reduce numărul atacurilor - construirea unui nou sanctuar, instalarea de garduri electrice, inventarierea genetică a urmelor - e în întârziere.

Între 2016 și 2021, 14 oameni au fost uciși de urs; doar anul trecut, aceștia au produs pagube de șapte milioane de euro.

„Să sperăm că e un urs cuminte”

La începutul lunii, pe camerele de supraveghere ale ocolului silvic Perișor, la nici 30 de km de Craiova, a apărut un urs. Animalul mânca din hrana pusă de silvicultori pentru mistreți, într-o pădure ce se întinde între două comune, Radovan și Întorsura.

Angajații ocolului silvic au anunțat la centru și de acolo s-a dat alarma. Au fost anunțate primăriile din zonă, pompierii, Prefectura.

Dănuț Rățoi, purtătorul de cuvânt al Romsilva Dolj spune că nu a mai existat vreodată o dovadă a prezenței unui urs în județ. Cel puțin de când sunt informații la Romsilva.

„Deocamdată da, momentan nu avem decât acea poză. Nu avem o localizare, un contact vizual. Râmâne să monitorizăm și vedem atunci ce e de făcut”, ne-a explicat Dănuț Rățoi.

Când vestea a ajuns în comune, prima reacție a fost neîncrederea. Chiar primarul de la Întorsura ne-a spus că a dat mai multe telefoane să se convingă că nu e o glumă. Ba chiar le-a cerut celor de la Romsilva să îi dea un mail oficial.

„Apoi am luat-o în serios”, recunoaște primarul de la Întorsura, Marian Cioi. „Am postat la Primărie, la magazin, am sunat pe ciobanii care pasc în zona pădurii. Să sperăm că e un urs cuminte.”

Cel mai tare se teme edilul pentru fermele de oi de la marginea comunei. Acolo crede că ar putea ataca ursul.

Peste tot prin Întorsura sunt anunțuri despre prezența ursului în pădure. Pe ulițele comunei, oamenii fac scenarii. Cum să ajungă ursul la ei? În mijlocul județului, la zeci, poate sute de kilometri distanță de cel mai apropiat munte?

Un domn trecut de 70 de ani ne spune sigur pe el că ursul a fost adus. „A fost animal de companie și ori e bolnav, ori e bătrân”. Hâtru, ne dă și soluția de a scăpa dintr-o eventuală întâlnire cu animalul. „Îl ocolesc!”.

Ceva mai încolo, două tanti discută pe marginea drumului știrea momentului. Ursul. Una mărturisește că îi e frică să mai stea cu ușile și ferestrele deschise. Mai ales după ce nepotul său l-a auzit în pădure.

„Nepotu-meu a fost în partea astălaltă, la Măgura, și mi-a zis. «Mamaie, ce se auzea ursu' în pădure [...] Urlă, zice, de nu știi ce o fi»”.

Nu vă e frică?, o întrebăm. „Eee, credeți-mă că înainte stăteam cu ușile deschise la casă. Acum, ferestrele, ușile - pac!, închise seara. Nu mă mai duc în grădină.”

Cele două doamne cred că ursul e adus. Cineva l-a aruncat. „Să vină el de la munte, de-acolo... singur... Imposibil! Imposibil, să vină singur. Asta e aruncat”.

Edilul comunei merge și el pe aceeași variantă. Nu avea cum să ajungă animalul în comună de capul lui.

În comuna de alături, la Radovan, viceprimarul are altă variantă. Ursul a fugit de foame din munți, pentru că oamenii i-au stricat habitatul. Și acolo oamenii s-au gândit cum să scape de o posibilă întâlnire cu ursul. „Iau furca și am câini”, ne spune un domn, sigur pe el.

Singurii care nu au fost surprinși de prezența unui urs în zona lor au fost copiii. Directorul școlii din Întorsura spune că pentru ei, prezența unui urs în pădure a părut o normalitate.

„Ei sunt copii și cred că la pădure există urși și lupi dintotdeauna. Ei nu au fost așa surprinși ca noi adulții”, ne-a declarat directorul școalii din Întorsura, Elian Marinescu.

Ursul din pădurea de la Radovan a atacat o stupină la două zile după ce jurnaliștii de la Europa Liberă au fost în zonă. Romsilva și primăriile au cerut relocarea lui și încearcă să-l prindă cu o cușcă adusă de la o grădină zoologică, în care au improvizat o capcană.

Copiii au dreptate, ursul nu trăiește doar la munte

Copiii din Întorsura au dreptate. Instinctul lor nealterat de cutumele moderne le-a indicat adevărul.

Ursul nu este o specie care trăiește doar la munte, explică specialiștii, ci au ajuns acolo după ce oamenii le-au restrâns habitatul. Iar modificările climatice le schimbă și perturbă comportamentul.

„Noi asociem urșii cu zonele montane mai greu accesibile, respectiv împădurite. E o consecință a persecuției ursului de către oameni. Ursul nu este un animal din zona montană, nu este un animal neapărat asociat cu pădurea”, explică biologul Domokos Csaba, managerul programului dedicat urșilor al fundației Milvus, din Târgul Mureș.

Faptul că în memoria vie, oamenii asociază urșii cu muntele, e un rezultat al faptului că urșii au fost exterminați din celelalte zone, unde se regăseau în trecut.

Onești - Copșa Mică, 279 de km în două săptămâni

Înainte de ursul din pădurea Radovan, din mijlocul județului Dolj, o altă știre a făcut senzație în presă. Un urs a dat iama prin gospodăriile din Sâmburești, Olt. Un alt lucru nemaiauzit până acum.

În martie, un alt urs a fost localizat lângă Arad, iar acum câțiva ani lângă Iași; altul a fost zărit chiar în pădurea Străulești de lângă București.

Distanța dintre toate aceste locuri aflate la câmpie și prima zona montană și submontană este, în linie dreaptă, de zeci de kilometri.

O nimica toată pentru un urs tânăr, ne asigură Domokos Csaba de la Milvus, ONG de protecție a animalelor din Târgu Mureș. Ursul merge repede, înoată, nu-i prea stă nimic în cale.

Biologul Domokos Csaba studiază urșii de mulți ani. Este șeful programului dedicat acestor animale la Milvus. Cunoaște comportamentul, perturbările survenite în ultimii ani și a strâns date de la câteva zeci de exemplare care au fost urmărite prin GPS.

„Fizic, nu e foarte greu pentru un urs să parcurgă acea distanță. Noi am avut urși monitorizați cu zgărzi GPS. Recordul absolut îl deține un mascul care s-a plimbat într-un an calendaristic pe 9.000 de Km², pe teritoriul a șase județe sau a 63 de fonduri de vânătoare. Deci poate să se deplaseze foarte mult și foarte repede.”

Ursul monitorizat de Milvus a parcurs distanța dintre Onești, lângă Bacău și Copșa Mică în județul Mureș, adică aproximativ 280 de km, în două săptămâni. „A trecut peste drumuri naționale, a înotat prin lacuri de acumulare, peste tot în apropierea satelor. Deci nu e absolut nimic senzațional”, explică Domokos Csaba.

Ursul, prezență constantă în mai multe zone din țară

Dacă pentru oamenii localitățile aflate la câmpie prezența ursului este o ciudățenie, pentru cei care trăiesc în zona colinară și de munte nu mai e de mult o noutate.

Ba chiar a devenit o amenințare. Obiceiurile omului se schimbă acum din cauza prezenței animalelor în zonele locuite.

Pășunatul, apicultura, cositul sunt activități care sporesc probabilitatea unui contact om-urs. Sau o simplă plimbare pe o stradă. Sau să vrei un pahar cu lapte rece din frigider seara. Zeci de filmulețe postate pe rețelele sociale cu urși în diverse ipostaze au devenit virale.

Doar că nu întodeaua contactul dintre om și urs are un final fericit.

Datele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) arată însă că, între anii 2016 şi 2022, urșii au omorât 14 persoane, au rănit alte 158 şi au fost implicaţi în 154 de incidente.

Plecând de la o declarație a fostului ministru Barna Tánczos, jurnaliștii de la Factual.ro au făcut o comparație între numărul de atacuri ale urșilor și valoarea pagubelor produse de aceștia în ultimii cinci ani. Iar 2022 conduce detașat în clasament.

De ce migrează urșii?

Specialiștii încearcă să găsească explicații ale fenomenului. De ce urșii ies din habitatele obișnuite și se apropie, tot mai mult, de așezările umane?

E o adaptare pentru ce va urma, din perspectiva încălzirii globale, crede Dragoș Ștefănești, doctor în ecologie la Universitatea din Craiova. Ursul străbate distanțe mari în căutare de hrană și siguranță.

„Arată că pământul se încălzește. Și animalele reacționează și se pregătesc pentru ceea ce urmează [...] O specie, în fața schimbărilor climatice, dincolo de clima în sine, are trei variante. Fie să se adapteze, să facă ceva. Să piară. Sau să se transforme din punct de vedere fiziologic, genetic și să facă față acestor provocări.”

Pentru Domokos Csaba, migrația e, de fapt, o recolonizare a zonelor care, cândva, au fost ocupate de urși. Nu se întâmplă numai în România, nu se întâmplă numai cu urșii.

„Sunt niște colonizatori mai slabi decât celelalte specii de carnivore mari, în special lupul. Deci, zona asta de distribuție a lupilor, de exemplu, în ultimii 50-70 de ani în Europa s-a triplat, practic. Au ajuns înapoi în locuri unde nu au mai fost văzuți de sute de ani. La fel, în cazul râsului, iarăși acea zonă e undeva de trei ori mai mare decât cum era acum, undeva prin anii '50” ne explică specialistul.

Cu alte cuvine, prezența urșilor, a lupilor și a altor animale sălbatice tot mai aproape de așezările umane ar urma să devină o obișnuință.

Câți urși trăiesc, cu adevărat, în România?

O altă explicație este înmulțirea necontrolată a efectivului de urși bruni din România. Statistic, România este țara cu cei mai mulți urși bruni din Europa. Dar câți sunt cu adevărat nu știe nimeni, spune Domokos Csaba de la Milvus, pentru că nu s-a făcut niciodată o numărătoare adevărată, ci doar estimări.

Informațiile care vin de la Ministerul Mediului confirmă spusele biologului. Statistica vine în urma unui studiu și nu a unei monitorizări, așa cum ar fi fost normal.
Iar estimarea s-a făcut pe baza unor valori, tot estimative, din 2007.

„Conform «Studiului privind estimarea populaţiilor de urs, râs şi pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Lynx lynx şi Felis silvestris)» [...] populația de urși din Romania este de 7.410-8.590 de exemplare”, a transmis Ministerul Mediului.

Specialiștii desființează teoria înmulțirii necontrolate tocmai din cauza acestei metode de estimare a populației. Cât timp nu există date strânse din monitorizări reale și nu din calcule, teoria este nefondată științific.

„Avem tot mai multe semne de întrebare. Nu cred că știm nici istoric [...] Pe de o parte, nu știm câte animale avem și ce evoluție a avut această mărime a populației în trecut, sau chiar și ce se întâmplă în momentul de față. Pe de o altă parte, avem mult prea puține date științifice”, ne explică Domokos Csaba.

Și totuși dacă conviețuirea nu e posibilă, ce se poate face?

În 2021, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care a mutat răspunderea de la minister la primarii de comune și orașe pe raza cărora apar urși în zonele locuite de oameni.

Prin ordonanța privind controlul populației de urși, primarii localităților semnează aceste „derogări” prin care se aprobă vânarea unui urs considerat periculos.

Róbert Eugen Szép, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat pentru Europa Liberă cum se procedează când e semnalată prezența unui urs în apropierea habitatului uman.

În 2022, ordonanța a devenit lege cu un amendament depus de UDMR. Împușcarea urșilor care sunt periculoși se poate face și în afara localităților, nu doar în interiorul acestora.

Plan de acțiune pentru conservarea ursului brun, în derulare din 2018

MMAP desfășoară, în paralel, două programe de acțiune și conservare a ursului brun. Primul, lansat în 2018, este un plan pe zece ani în conformitate cu planurile de acțiune pentru specia urs brun, agreate la nivel internațional/european.

Cel de-al doilea, „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, este finanțat prin POIM, are o valoare de zece milioane de euro și se derulează prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marius Drăcea”, din 2021.

„Printre obiectivele acestui proiect se numără: menținerea pe termen lung a actualei stări de conservare a populației de urs brun si a habitatului său, monitorizarea și estimarea genetică a populației de urs brun, achiziționarea și instalarea unor sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor agricole și a bunurilor materiale”, arată MMAP.

Din datele primite de Europa Liberă de la Ministerul Mediului reiese că majoritatea obiectivelor proiectului sunt „în derulare” sau „vor fi demarate”. Termenul limită este însă sfârșitul acestui an, adică peste mai puțin de șase luni.

Stadiul real l-am aflat de la fostul ministru al Mediului, Barna Tánczos, care a recunoscut că recoltarea de probe genetice nu va fi gata până la sfârșitul anului.

Acțiunea e importantă pentru ca datele estimate să se apropie cât mai mult de cele reale. O numărare directă a urșilor e imposibilă, susține fostul ministru.

„Ce poate să facă studiul pe probe genetice este să elimine dublurile fără niciun risc de a număra ursul de două ori, poate stabili o densitate de populație pe anumite areale. Sau, în cazul urșilor recoltați, se pot compara probele cu cele strânse deja și se poate concluziona asupra procentului de populație de urși rămas nerecenzat”, explică Barna Tánczos.

Un alt obiectiv important asumat prin proiect - înființarea unui nou sanctuar - nu este nici el gata.

„S-a finalizat studiul de fezabilitate pentru noul centru de îngrijire pentru exemplarele care nu pot fi relocate în natură, probabil că se pregătește licitația. E puțin probabil să fie gata până la finalul anului. Și s-a demarat campania de conștientizare”, a completat fostul ministru.

Noul sanctuar, care va adăposti 100 de exemplare, va fi amenajat în județul Brașov și va costa aproximativ două milioane de euro.

Au fost cumpărate și peste 1.100 de garduri electrice, instalate în diverse locuri. Cele mai multe sunt pe lângă sălașuri de animale sau stâne, pentru a studia efeciența lor și, la nevoie, se pot reloca.

În septembrie 2021, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marius Dracea”, aflat în subordinea Ministerul Mediului, a lansat licitația pentru campania media asociată planului național de conservare a populației de urs brun. Valoarea contractului a fost de 740.000 de lei, iar câștigătoare firma Yes Agency, din Satu Mare.

Jurnaliștii Europa Liberă au luat legătura cu reprezentații firmei câștigătoare pentru a afla care este stadiul realizării acestor obiective din campania media. Ne-au îndrumat spre Ministerul Mediului.

Nici de la Ministerul Mediului n-am aflat mare lucru. Am fost îndrumați spre pagina de internet dedicată, http://www.ursulbrunsinoi.ro, pentru a fi la curent cu stadiul campaniei de comunicare.

Site-ul are, însă, puține submeniuri populate cu informații. Sunt doar două știri postate, ce datează din 2020. Nu sunt buletine informative, comunicate de presă sau informații despre stadiul implementării proiectului.

Liber la vânătoare, s-a dublat cota de împușcat cu autorizație

Fostul ministru al Mediului, Barna Tánczos, UDMR, a aprobat în ultima zi a mandatului său o cotă de vânătoare de 486 de animale. Adică de trei ori mai mult decât anul trecut.

Cu toate că statisticile sunt de fapt doar estimări, fostul ministru a folosit aceste cifre ca justificare pentru creșterea cotei.

„În Ţinutul Secuiesc, din 2016, numărul crescut de urşi a ameninţat tot mai mult viaţa oamenilor şi bunurile acestora”, a scris pe Facebook Barna Tánczos.

Organizația non-guvernamentală Agent Green a transmis o petiție președintelui Parlamentului European în care reclamă încălcarea gravă a legislației europene de protecție a urșilor.

„Legislația menționată permite uciderea urșilor bruni de către o echipă formată dintr-un reprezentant al fondului de vânătoare și un jandarm, un reprezentant al primăriei și un medic veterinar, care nu au expertiză anterioară, nu dețin echipament, substanțe de uz veterinar și nu sunt instruiți să intervină în astfel de situații în care este necesară capturarea, tranchilizarea sau eventual eutanasia unor urși”, a transmis Parlamentului European reprezentanții Agent Green.

Agent Green a acționat în judecată Guvernul României și cere anulare ordonanței.

„Vom ajunge să avem urşi la Constanţa. Și vom ajunge să avem urşi care să facă baie în Delta Dunării”. E predicția fostului ministru al Mediului, Barna Tánczos.

Specialiștii spun că recolonizarea e ceva firesc. Guvernanții întârzie însă aplicarea măsurilor de control, iar în multe zone din țară oamenii ies cu frică din case.