„Urgența maximă este schema de reducere a adaosurilor comerciale la un număr de produse alimentare de bază, pe întreg lanțul, până la raft”, era prima declarație pe care o făcea prim-ministrul Marcel Ciolacu, pe 15 iunie, în ziua instalării la Palatul Victoria.
„Planul bine articulat” cu care se lăuda în urmă cu aproape două săptămâni dă deja primele semne de dezarticulare. Viziunile economice ale PSD și PNL sunt diferite, iar Coaliția numai „sticlă” nu merge.
Soluțiile liberalilor, prin vocea noului ministru de Finanțe, Marcel Boloș, este cu totul alta.
„Pentru acest pachet de alimente de bază să revizuim cota de TVA. (...) O cota redusă revizuită, pentru că noi avem în momentul de față o cotă de 9%”, susținea ministrul, la Digi24.
Premierul Ciolacu a contrazis imediat propunerea ministrului, într-o declarație publică.
„Există o recomandare a Comisiei Europene să avem doar două praguri de TVA. Nu ştiu, am văzut foarte des în spațiul public discutându-se despre TVA zero. Vă anunț oficial că acest lucru nu se poate”, a transmis prim-ministrul și a insistat asupra propriei viziuni.
„Eu nu vorbesc de preţuri plafonate. Eu vorbesc de un întreg ansamblu și o schemă aplicată pe întreg lanţul şi voi veni cu această schemă în Guvernul României, indiferent dacă vorbim de acord.”
Întâlnire între prim-ministru și ministrul Finanțelor, la Guvern, după disputa privind reducerea prețurilor alimentelor de bază
Disputa pornită de la distanță a fost continuată într-o întâlnire la Guvern între premier și ministrul de Finanțe, marți spre seară, au declarat surse politice pentru Europa Liberă.
„Discuțiile nu sunt cristalizate încă. A fost luată în calcul și reducerea cotei de TVA, la pachetul de alimente de bază, dar deocamdată doar ca temă de discuții. O nouă întâlnire pe acest subiect va avea loc la începutul săptămânii viitoare”, au spus aceleași surse, prezente la întâlnirea de marți.
„Nu există absolut niciun conflict între premier și ministrul Finanțelor. Lucrurile au fost lămurite încă de ieri.
Ordonanța este gata, cel mai probabil va intra pe ordinea de zi a următoarei ședințe de guvern, dacă va primi toate avizele. TVA-ul nu are nicio legatură cu această schemă, reprezintă o taxă fixă care se adaugă la prețul produsului”, a explicat pentru Europa Liberă o sursă apropiată de premierul Marcel Ciolacu.
Actul normativ dorit de prim-ministru ar urma să fie dezbătut în ședința de guvern de vineri, 30 iunie. Ora nu a fost încă stabilită, iar întâlnirea Executivului a fost amânată tocmai ca proiectul să aibă toate avizele pentru a intra pe ordinea de zi.
„Pare foarte mult amatorism”
Contradicțiile din spațiul public și faptul că nu există o linie comună în Guvern și în Coaliție sunt dovada diletantismului, acuză Florin Cîțu, fostul premier și lider PNL, care face opinie separată de multe ori, mai ales pe temele economice, inclusiv în propriul partid.
„Adevărata problemă este deficitul bugetar mai mare față de 2021, când eram în mijlocul pandemiei. Când nu ai soluții, încerci să faci diversiuni”, continuă senatorul PNL, pe același ton critic.
„Până în momentul în care Ciolacu nu va accepta că economia României este distrusă, o creștere de 0,1% pe primul trimestru, cu inflație, dobânzi mari și deficit bugetar mare, nu ai cum să găsești soluții. Văd că se joacă tot cu intervenții în economie și cu tot felul de prostii. Cu aceiași oameni și aceleași măsuri nu poți obține alte rezultate”, conchide Florin Cîțu.
Apropierea alegerilor, printre explicațiile conflictelor dese din Coaliția PSD-PNL
Analistul politic Ion Bogdan Lefter a găsit o dublă motivație a permanentului conflict dintre partidele aflate la guvernare.
„Recent instalat, Guvernul Ciolacu caută soluții de temperare a prețurilor produselor care ustură cel mai tare la buzunare și din motive umanitare, să spunem – e firesc să caute soluții în perioade de criză pentru a ajuta populația - dar și din motive populiste.
Suntem în linie dreaptă spre anul electoral 2024 și dă bine la popor să știe că nici nu te-ai instalat bine pe scaunul de la Palatul Victoria și deja te gândești la oameni și la prețul alimentelor de bază”, spune analistul.
Principalele prevederi din Ordonanța prețurilor reduse la alimentele de bază
Europa Liberă a intrat în posesia proiectului de OUG privind reducerea prețurilor alimentelor de bază.
Potrivit actului normativ, se limitează adaosurile comerciale practicate în mod specific asupra produselor prevăzute în anexă pentru o perioadă de 90 de zile de la data intrării în vigoare, după cum urmează:
a) cota de adaos comercial practicată de procesator poate fi de maxium 20%, față de costul de producție al produsului, calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte;
b) cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, poate fi de maximum 5%, față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale;
c) cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash&carry poate fi de maximum 20%, față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului; în cota de adaos comercial de maximum 20% vor fi incluse și remizele și risturnele, prevăzute în Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Adaosurile comerciale se aplică la valoarea fără TVA a produselor agricole și alimentare prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență.
Măsura cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor se aplică tuturor persoanelor juridice înregistrate în România, indiferent de forma de organizare, pe întreg lanțul de producţie, import, comerț intracomunitar, distribuţie şi vânzare cu amănuntul, pentru produsele agricole și alimentare descrise în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Operatorii economici care nu respectă prevederile riscă amenzi cuprinse între 100.000 lei și 2.000.000 lei.
Lista de produse agricole și alimentare vizate de OUG
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități
2. Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%
3. Brânză telemea din lapte de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu ”000” 1 Kg
6. Mălai 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc.
8. Ulei de floarea-soarelui 1L
9. Carne proaspătă pui (carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard)
10. Carne proaspătă porc (carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc)
11. Legume proaspete vrac (legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia)
12. Fructe proaspete vrac (fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă)
13. Cartofi proaspeți albi vrac
14. Zahăr alb tos 1 Kg
