2022 a fost un an grozav pentru băncile din România, iar 2023 se anunță a fi cel puțin la fel de profitabil.
Câștigurile totale ale băncilor a fost anul trecut de peste 10 miliarde de lei, cu 25% mai mult decât în 2021.
Iar cifrele din primele trei luni ale acestui an arată deja o creștere de 70% a profitului față de perioada similară a celui anterior.
În spatele acestor profituri, comparabile doar cu cele din industria energiei, se află o explicație simplă: creșterea accelerată a dobânzilor la împrumuturi luate de populație.
În aceste condiții, o întrebare începe, timid, să apară printre politicienii din coaliția de guvernare din România, mai ales în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă guvernul.
Se impune o taxă pe profiturile extraordinare ale băncilor?
Discuția a fost deschisă de Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice din Senat, ca urmare a intenției guvernului italian de a impune o taxă de 40% pe profitul băncilor.
Intenția guvernului de la Roma este bună, spune Zamfir, care critică însă modul în care a fost implementată.
Băncile au înregistrat profituri mari peste tot în Europa, iar prima țară care a anunțat taxe suplimentare băncilor a fost Spania.
În 2022, guvernul de la Madrid a impus o taxă de 4,8% pentru veniturile nete din dobânzi ale băncilor şi comisioanelor nete.
O altă țară care a aprobat impozitarea băncilor este Cehia, care tot în 2022 a impus o taxă de 60% pe profiturile excepţionale ale băncilor, dar şi a firmelor din energie.
Discuții privind impozitarea profiturilor mari din sistemul bancar sunt și în Franța și Germania, dar nu au fost luate încă măsuri.
În România, senatorul Daniel Zamfir spune că nu e normal ca băncile să dea dobânzi de 1-2% pentru depozite și să ceară dobânzi de 6-8% pentru credite.
Întrebat de Europa Liberă despre o posibilă impozitare a profiturilor suplimentare a băncilor, parlamentarul a spus că o astfel de măsură ar trebui luată în urma unei discuții serioase între Banca Națională a României (BNR), specialiști în finanțe-bănci și politicieni.
Aceste discuții, cel puțin momentan, nu au loc.
„Discuția asta, categoric, trebuie să fie generată și de guvernatorul Băncii Naționale. Nu merge să ai totuși acest tip de intervenție legislativă fără Banca Națională”, a spus Daniel Zamfir pentru Europa Liberă.
Senatorul spune că băncile din România generează și mai mult profit decât cele din alte state europene, fapt ce ar justifica impunerea unei astfel de taxe.
„Dobânzile pe care le plătesc românii la credite sunt de trei ori mai mari decât media europeană”, a explicat Daniel Zamfir.
Senatorul a exemplificat cu diferențele dintre dobânzile acordate de bănci pentru depozite, de 1-2%, și cele percepute pentru creditele imobiliare, între 6 și 8% cel puțin.
„Adică de trei ori mai mare, 600% diferență, nu există nicăieri în Europa. Haideți să impozităm pe diferența dintre dobânda la depozit și dobânda la credit. Cu cât e ecartul mai mare între dobândă la depozit și dobândă la credit, cu atât să fie impozit”, a mai spus Daniel Zamfir.
Senatorul a completat că se gândește la un proiect special pentru acest lucru, dar nu fără specialiștii din Banca Națională, pentru că „nu vreau să fac lucruri așa de campanie electorală”.
Adrian Vasilescu (BNR): 40% din firmele din România au capital negativ
Adrian Vasilescu, consultantul pe strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, spune pentru Europa Liberă că la ultima conferință de presă din august, guvernatorul Mugur Isărescu a spus că BNR este preocupată de problema taxării băncilor, dar instituția va avea mai multe de spus după ce se liniștesc lucrurile în Italia.
„Există o altă realitate în România, care nu se compară cu țările care au performanță economică, pentru că realitatea bancară ține foarte mult de realitatea economică și de bani. Intermedierea bancară este o realitate unică ca sistem, băncile asta fac, intermediază mișcări de bani. În România, această intermediere bancară se reduce la 26% din PIB, în timp ce media europeană e de vreo 80%”, explică Adrian Vasilescu.
„Sigur că și în Italia sunt probleme cu băncile, adică sunt probleme și cu capitalul băncilor. Italia este o țară mai apropiată de flancul estic”.
Consilierul BNR spune, în nume personal, că în România este o realitate „care este anapoda într-un fel, în sensul că este multă sărăcie în România și este și un sistem cu foarte mulți oameni care își țin banii la saltea, la ciorap sau unde îi mai țin”.
„Noi avem 700.000 de firme în România. 40% din firmele astea au capital negativ, adică datoriile lor sunt mai mari decât întreaga avere”.
Profitul băncilor a crescut în 2022 pe seama dobânzilor la credite
Datele de la Banca Națională arată că în primul trimestru al anului 2023, profitul băncilor a fost de 3,4 miliarde de lei, cu 70% față de trimestrul I din 2022.
În 2022, profitul întregului sistem bancar din România a fost de 10 miliarde de lei, cu 24% mai mare decât profitul din 2021. Câștigurile s-au datorat în principal creșterii dobânzilor la credite.
Primele trei bănci cu cele mai mari profituri în 2022 au fost: Banca Transilvania - 2,48 miliarde lei, BCR - 1,83 miliarde lei. Al treilea actor important de pe piața bancară, BRD - 1,28 miliarde lei.
Ministrul Economiei și Asociația Băncilor nu comentează
Ministrul Economiei, Radu Oprea, spune că toate schimbările privind taxarea marilor companii, inclusiv a băncilor, vor fi anunțate de ministrul Finanțelor Publice (Marcel Boloș) și de către premierul Marcel Ciolacu.
„Noi ne-am întâlnit și am fost la întâlnirile cu mediul de afaceri, însă o concluzie pe tema taxării eu n-am văzut.
Până în momentul în care nu este formalizată o decizie pe acest subiect nu voi comenta pentru că eu nu cred că face bine mediului economic să venim cu tot felul de idei și de scenarii în aceste momente, fără a le discuta înainte și fără lua niște decizii”, a spus Radu Oprea.
Din partea băncilor comerciale, pozițiile privind o taxarea profiturilor suplimentare nu au apărut încă.
Președintele Asociației Băncilor din România, Florin Dănescu, a spus că băncile nu au încă o poziție, pentru că „este foarte devreme”.
„Vă rog să mă înțelegeți. Ne uităm și noi la tot contextul ăsta și trebuie cu grijă structurată o poziție și încă nu o avem”, a spus Dănescu.
Ce s-a întâmplat în Italia
În Italia, lunea trecută, guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat propunerea de taxare cu 40% a profiturilor suplimentare ale băncilor.
Meloni și ministrul Finanțelor au spus că impozitarea excepțională a băncilor este menită să îi ajute pe cei care își cumpără prin credit ipotecar prima casă.
A doua zi după această măsură, acţiunile principalelor bănci din Italia, BPER Banca, Intesa Sanpaolo Banco BPM, UniCredit şi Finecobank, înregistrau scăderi semnificative la bursă, iar guvernul condus de Meloni a retras taxa.
