Insistența Rusiei de a militariza și vestul Mării Negre, folosirea armelor în interacțiunea cu o navă civilă de transport, bombardarea porturilor ucrainene de la Dunăre, de peste malul românesc al fluviului, blocarea exporturilor ucrainene de cereale pe Marea Neagră pe ruta Odesa – strâmtorile turcești au pus pe jar toate statele NATO riverane Mării Negre.
Inclusiv România este în alertă din acest punct de vedere.
România a cerut la summitul NATO de la Vilnius, de la mijlocul lunii iulie, măsuri suplimentare de securizare a spațiului său de la Marea Neagră.
Surse diplomatice au precizat pentru Europa Liberă că Bucureștiul a insistat în mod special ca aliații să ajute cu măsuri de securizare a platformelor maritime existente sau viitoare. Parțial, a obținut aceste măsuri.
Astfel, estul Mării Negre este supravegheat în acest moment, non stop, din aer și de pe uscat. Radare românești și din alte state membre NATO monitorizează tot ce mișcă în apropierea granițelor autohtone.
Vulnerabilitatea cea mai mare rămâne lipsa unei flote maritime puternice.
Dar Rusia e tot mai îndrăzneață. La finalul lunii iulie, Moscova a notificat Bulgaria că va face exerciții militare în zona economică exclusivă a acestei țări.
A trimis trei nave militare, iar ulterior, ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a anunțat la postul public de radio că Moscova și-a prelungit cu 10 zile prezența în zona sa economică, până la începutul lunii august.
Ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a declarat că „exercițiul militar în zona economică a Bulgariei, anunțat de Moscova, (…) va deveni o problemă dacă dorim să trimitem o navă să exploreze zăcămintele de gaze offshore”, potrivit radioului public bulgar.
România este însă mult mai avansată decât Bulgaria în ceea ce privește extragerea gazelor din spațiul său maritim așa că, la București, îngrijorarea a crescut. La fel, frecvența dialogului între marile companii energetice care extrag hidrocarburi din Marea Neagră și autorități.
Mii de militari au simulat apărarea unor platforme petroliere
Surse apropiate discuțiilor au povestit pentru Europa Liberă că aceste companii au linii directe cu autoritățile, iar dacă angajații lor care lucrează în larg observă nave suspecte care se apropie, atunci alertează imediat autoritățile.
Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării au făcut planuri de intervenție la platformele maritime în caz de nevoie, iar din acest an, au reluat exercițiile cu mii de militari de la mai multe structuri, nave, avioane și elicoptere.
Planurile de apărare a infrastructurii strategice din Marea Neagră vin în contextul în care OMV Petrom și Romgaz au intrat în linie dreaptă pentru începerea construcției proiectului Neptun Deep, de extragere a gazelor din Marea Neagră, din două perimetre.
La începutul lunii, pe 3 august, compania OMV Petrom a anunțat semnarea contractului cu Saipem S.p.A. (Italia) și Saipem Romania SRL pentru lucrări de proiectare, achiziții, construcție, instalare și punere în funcțiune a infrastructurii necesare pentru Neptun Deep.
Valoarea contractului este de 1,6 miliarde euro, adică aproximativ 8 miliarde de lei. Contractul se întinde până în 2027.
Separat, OMV Petrom a alocat 600 de milioane de lei pentru investiții în proiectul Neptun Deep încă din acest, dintr-un buget de investiții pentru 2023 de 2,9 miliarde de lei.
Neptun Deep în date tehnice
Neptun Deep are 2 perimetre, Domino și Pelican Sud.
Perimetrul de gaze Domino se află la 170 de kilometri în largul Mării Negre și la un kilometru adâncime în apă, unde se vor monta echipamentele necesare.
Deasupra rezervorului Domino, sunt două capacități de forare, fiecare de demensiunea unui camion mic. Ambele capacități de forare sunt conectate la o platformă de gaze offshore.
Rezervorul Pelican Sud are un centru al puțului de foraj, aproape de platformă. Aceasta nu are personal și își generează singură energia.
Inspecțiile obișnuite pentru mentenanță se vor face cu un vas de aprovizionare pentru a confirma ca operațiunile sunt sigure și eficiente.
Gazul natural impune o intervenție minoră înainte de a intra pe conducta de 160 de km către țărm.
De-a lungul conductei, este amplasat un cablu de fibră optică pentru monitorizarea și controlul platformei de la distanță.
Sursa informații: OMV Petrom și Romgaz
Semnarea acestui contract „marchează începerea fazei de execuție", a explicat CEO – ul OMV Petrom, Christina Verchere.
Potrivit CEO-ului OMV Petrom, Christina Verchere, construcția fizică a proiectului Neptun Deep va începe în câteva luni, anul viitor. 300 de angajați ai OMV Petrom vor lucra la acest proiect, dar investiția va angrena direct sau indirect nouă mii de oameni, spune șefa OMV Petrom la solicitarea Europei Libere.
Întrebată ce măsuri de securitate sunt necesare, Christina Verchere a declarat că așteaptă ca statul român să se implice.
„Avem operațiuni offshore care funcționează bine, avem măsuri de securitate puse în aplicare și avem un dialog intens cu autoritățile române pe acest subiect. Bineînțeles, acest lucru va continua. Pentru noi, ca investitor, este important ca și România, ca și statul roman să participe", a răspuns CEO-ul OMV Petrom la întrebarea Europa Liberă.
Directorul de Explorare și Producție al OMV Petrom, Cristian Hubati, a adăugat că reprezentanții companiei sunt în contact permanent cu autoritățile de resort ale statului.
Directorul de Explorare și Producție al OMV Petrom lasă să se înțeleagă că s-a obișnuit deja cu situația de securitate critică din zonă: „Operăm în acest mediu de mai mult de un an și jumătate, deci suntem familiarizați cu acest tip de profil de risc”, a mai spus Cristian Hubati.
Măsurile României pentru protejarea suplimentară a platformelor maritime
După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie anul trecut, autoritățile române cu atribuții în securitatea națională au refăcut planurile de intervenție la platformele maritime în caz de nevoie și au reluat exercițiile militare.
Și înainte de 2022, militarii au făcut asemenea exerciții dar cel din acest an, a fost unul masiv.
De exemplu, dacă în 2017, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, dar după ce Federația a anexat ilegal Peninsula Crimeea, sute militari au simulat o salvare de ostatici pe o platformă maritimă, în acest an, 3.400 de militari au exersat apărarea în fața unui atac.
În această primăvară, Forțele Navale ale României au condus un exercițiu uriaș pe Marea Neagră. La el au participat militari din 13 țări (România, Albania, Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Olanda, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii și Turcia).
Exercițiul Sea Shield 2023 a început chiar lângă platformele petroliere, iar militarii au simulat o operațiune de apărare a acestora.
Exercițiul a fost unul important și pentru companiile private care operează în Marea Neagră, care au participat alături de militari.
Companiile OMV Petrom, Black Sea Oil and Gas GSP Offshore și-au angrenat în operațiune nu doar angajați, ci și nave.
De asemenea, la exercițiu, au mai participat Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare și Garda de Coastă.
Exercițiul a avut loc și după ce anul trecut, două corvete rusești s-ar fi apropiat de una dintre platformele maritime românești. Apropierea unor asemenea vase este un scenariu luat în calcul de autorități, iar un altul prevede apropierea unor mine explozive.
Europa Liberă a întrebat Serviciul Român de Informații (SRI) ce măsuri ar mai trebui luate pentru securizarea infrastructurii din perspectiva construirii proiectului Neptun Deep și dacă, de la începutul războiului din Ucraina, angajați ai Serviciului au fost nevoiți să intervină în vreun fel.
SRI transmite că nu poate oferi aceste detalii deoarece a comunica „în afara regimului restrictiv stipulat de normele legale este de natură să prejudicieze securitatea națională a României şi să devoaleze mijloacele şi metodele utilizate de instituția noastră pentru îndeplinirea atribuțiilor sale conferite de lege”, explică SRI.
Directorul general al New Strategy Center (think tank românesc specializat în politică externă, de apărare și securitate), George Scutaru, spune pentru Europa Liberă, că în contextul construirii proiectului Neptun Deep, România ar trebui să negocieze cu Turcia și cu ceilalți aliați NATO realizarea unor exerciții comune între Forțele Navale ale celor două state riverane la Marea Neagră.
„Ceea ce trebuie să facem este să vorbim cu aliații despre acest scenariu. Turcia are cea mai puternică forță navală a NATO din Marea Neagră”, spune George Scutaru, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al președintelui Klaus Iohannis.
Rusia nu are interesul ca România să devină lider energetic în regiune
Directorul general al New Strategy Center, George Scutaru, spune că Neptun Deep, care este cea mai mare investiție în România de după 1989, este importantă pentru toată regiunea, dar mai ales pentru România, Ucraina și Republica Moldova.
De aceea, crede fostul vicepresedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, „Rusia nu va lăsa România să-și dezvolte infrastructura energetică fără a crea incidente.”
Ce fel de incidente?
„Ne putem aștepta la blocări de perimetre, la apariția unor nave care să încerce să inspecteze navele implicate în construcția Neptun Deep”, explică directorul general al New Strategy Center.
George Scutaru spune că pentru a construi noua platforma maritimă din Marea Neagră, companiile implicate vor lucra și cu alte firme care vor avea nave de transport în zona construcției. Vor fi cel puțin 10 – 12 nave de tonaje diferite, detailează analistul.
În ceea ce privește utilitatea celor 100 de miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să fie exploatate, George Scutaru spune că surplusul consumului din România poate asigura nu doar întreg consumul Republicii Moldova dintr-un an, fără Transnistria, dar poate fi un instrument în refacerea Ucrainei.
„România are avantajul proximității. Dacă vrei să refaci sudul Ucrainei, e logic că vrei să fii cât mai aproape” explică George Scutaru felul în care gândesc acum mari companii ce își fac planurile de construcții pentru Ucraina.
Ar putea fi vorba despre companii care produc ciment sau alte materiale de construcții și care sunt mari consumatoare de gaz.
