Linkuri accesibilitate

Fact-check | Afirmația lui Victor Ponta despre transferul pacienților arși în străinătate - FALSĂ


Victor Ponta era premier al României în momentul incendiului din 2015 de la Clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de oameni. Atunci, autoritățile au întârziat trimiterea răniților în străinătate. Acum, Victor Ponta e consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Victor Ponta era premier al României în momentul incendiului din 2015 de la Clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de oameni. Atunci, autoritățile au întârziat trimiterea răniților în străinătate. Acum, Victor Ponta e consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Victor Ponta, fost prim-ministru al României

Victor Ponta, fost prim-ministru al României

„Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor.”

Source: Romania TV
Fals
Victor Ponta dezinformează atunci când spune că spitalele din străinătate preiau DOAR pacienți răniți ușor și vor doar să trimită facturi uriașe statului român.

Declarația fostului premier a fost făcută la un post de televiziune. El vorbea despre cum a tratat România problema marilor arși după tragedia de la Colectiv.

Ce fel de pacienți trimite România în străinătate

12 oameni au fost trimiși în străinătate, în urma incendiului de la Crevedia. Pacienții aveau arsuri pe suprafețe cuprinse între 10 și 80% din corp. Unii erau în stare critică, alți răniți erau intubați și monitorizați permanent. Printre ei, și persoane cu arsuri care necesită o chirurgie specială. Gravitatea cazurilor, conform Ministerului Sănătății, arată astfel:

  • De la Spitalul Clinic de Urgență București către Bruxelles, Belgia, un pacient cu suprafață corporală arsă mai mare de 15%, intubat și ventilat mecanic.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București către Bruxelles, Belgia, un pacient cusuprafață corporală arsă: > 20%, intubat și ventilat mecanic. Pacientul este monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, către Milano, Italia, un pacient cu suprafață corporală arsă > 80%, intubat și ventilat mecanic, aflat în stare critică și cu monitorizare intensivă continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, către Milano, Italia, pacient cu suprafață corporală arsă > 45%, intubat și ventilat mecanic. Pacientul este monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, către Berlin, Germania, pacient cu suprafață corporală arsă > 40% care respiră spontan, aflat în monitorizare intensivă continuuă.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, către Berlin, Germania, pacient cu suprafață corporală arsă > 40% care respiră spontan, aflat în monitorizare intensivă continuuă.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, către Graz, Austria, pacient cu suprafață corporală arsă > 10%. În cazul acestuia, patologia chirurgicală este complicată din cauza localizării leziunilor de arsură și a gradului acestora. Pacientul respiră spontan, dar este monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București, Floreasca, către Graz, Austria, pacient cu suprafață corporală arsă > 10%. În cazul acestuia, patologie chirurgicală este complicată din cauza localizării leziunilor de arsură și a gradului acestora. Pacientul respiră spontan, dar este monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București,Floreasca, către Viena, Austria, pacient cu suprafață corporală arsă > 25% care respiră spontan și este monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, către Lubeck, Germania, cu suprafață corporală arsă > 40%, intubat și ventilat mecanic, monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, către Lubeck, Germania, cu suprafață corporală arsă > 30%, intubat și ventilat mecanic, monitorizat intensiv continuu.
  • De la Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca, către Bergen, Norvegia, pacient cu suprafață corporală arsă: > 25%, care respiră spontan și este monitorizat intensiv continuu.

Procedura de transfer în străinătate se realizează conform ordinului 2063/2020, intrat în vigoare în decembrie 2020. Potrivit acestuia, în fiecare spital care se ocupă de arsuri grave se constituie comisii care analizează solicitările de transfer în străinătate, în vederea „efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave”.

Potrivit aceluiași document, comisia poate aproba transferul în străinătate doar pentru cazurile care întrunesc criteriile de internare în centrele pentru arși, conform prevederilor Anexei 5 la Ordinul ministrului Sănătății nr. 476/2017 și numai în cazul în care paturile pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave de la nivel național sunt integral ocupate, prin confirmare de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Sănătății.

Transferul efectiv în străinătate este realizat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), care are și obligația de a găsi spitalele care să îi primească pe pacienți.

Pentru a fi admis în departamentele de terapie intensivă a spitalelor care îngrijesc arși, pacientul trebuie să îndeplinească unul din următoarele criterii de gravitate următoare:

  • să fie adult, cu arsură pe 20% din suprafaţa corporală;
  • să aibă leziune prin inhalare, cu sau fără necesar de ventilaţie mecanică;
  • pacienţi cu afectare severă, potenţial reversibilă, de funcţii vitale, dar cu potenţial letal;
  • pacienţi cu două sau mai multe disfuncţii de organ care pot conduce către o complicaţie care pune viața în pericol;
  • pacienţi cu disfuncţie de unul sau mai multe organe, clinic manifeste, în prezent stabilizaţi;
  • pacienţi cu patologie comorbidă cronică ce le limitează activităţile zilnice şi alterare ameninţătoare de viaţă a funcţiei respiratorii/cardiocirculatorii;
  • pacienţi stabilizaţi, cu risc de deteriorare a funcţiei respiratorii/cardiocirculatorii ca impact al arsurii;
  • pacienţi în supraveghere postoperatorie cu necesar de ventilaţie mecanică şi/sau monitorizare intensivă de funcţii vitale şi/sau tratament, ca urmare a intervenţiei chirurgicale.

Medicul Ciprian Isacu este un medic român care profesează în prezent în Martinica. El a tratat, în ultimii ani, în Belgia, pacienți cu arsuri proveniți din România. Spune că pe lista de pacienți transferați în cazul Crevedia se regăsesc și pacienți răniți grav, și pacienți mai puțin grav, nu doar pacienți răniți ușor.

De-a lungul ultimilor opt ani scurși de la tragedia de la Colectiv, el însuși a tratat doi pacienți, unul de la Târgu Neamț, celalălt din Constanța, care nu au mai putut fi salvați nici măcar în străinătate. Unul a fost trimis târziu, cu multe infecții nosocomiale luate din spitalele din România.

În acest context, declarația potrivit căreia România trimite DOAR PACIENȚI CARE SUNT ÎN STARE BUNĂ nu este reală. La fel, și cea subsidiară, potrivit căreia persoanele în stare gravă au rămas să moară în România.

Spitalele din străinătate vor DOAR să trimită facturi URIAȘE în România

Medicul Ciprian Isacu spune, pentru Europa Liberă, că spitalele din străinătate taxează la fel toți solicitanții, indiferent de unde provin pacienții. Tratamentul pentru arși este unul costisitor. Sumele percepute pentru tratamentul arșilor sunt diferite de la spital, la spital, de la țară la țară.

O idee despre sumele pe care le plătește statul român pentru marii arși, rezultă din cele plătite pentru arșii tratați în cazul Colectiv. În hotărârea instanței de judecată dată de Tribunalul București în decembrie 2019, sunt defalcate costurile pentru tratamentul bolnavilor, atât pentru cei din străinătate, cât și pentru cei din România.

Tribunalul stabilea că, pentru tratamentul și transportul în Occident a răniților de la Colectiv, statul a plătit 8.180.000 de euro, adică aproximativ 36.4 milioane de lei (la cursul din anul sentinței). Din această sumă, exclusiv pentru tratament, sumele s-au împărțit astfel:

  • 1.399.209,36 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă, de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti;
  • 1.322.981,71 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
  • 789.471,94 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti;
  • 1.558.495 lei şi dobânda legală până la plata efectivă către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
  • 732.941,49 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davilla” Bucureşti;
  • 73.779,45 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti;
  • 41.677,36 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Pantelimon Bucureşti;
  • 484.312,79 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucureşti;
  • 703.696,98 lei şi dobânda legală calculată până la data plăţii efective a debitului principal către Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti;
  • 728.099,86 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti;
  • 219.818,35 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă, de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti;
  • 171.298,05 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti;
  • 83.442,06 lei (sumă actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală până la plata efectivă) către Spitalul Universitar de Urgenţă Elias Bucureşti;
  • 1.613,77 lei şi dobânda legală până la plata efectivă către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;
  • 49.851,19 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davilla” Bucureşti;
  • 8.874,44 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Bucureşti;
  • 13.526,13 lei şi dobânda legală până la plata efectivă către Spitalul Clinic de Urgenţă Sfântul Pantelimon Bucureşti;
  • 4.696,78 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă Pentru Copii „Grigore Alexandrescu” Bucureşti;
  • 98.303,47 lei şi dobânda legală calculată până la data plăţii efective a debitului principal către Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti;
  • 18.988,28 lei către Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti.
  • 51.358,97 lei - ce reprezintă tratament medical acordat victimelor, precum şi plata orelor suplimentare efectuate de către personalul medical, existând o defalcare cheltuielilor pe produsele medicale (12.376,4 lei) și pe costurile cu salariații (35.118 lei), precum și în ceea ce privește cheltuieli cu tratamentul medical acordat în favoarea unor victime (3.864,06 lei)-şi dobânzile legale aferente, calculate începând cu data externării pacienţilor şi până la data plăţii efective către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş;
  • 6.657,33 lei - ce reprezintă medicamente (2164,24 lei) şi materiale sanitare (4493,09 lei) -, sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienţi, către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
  • 1.832,16 lei – ce reprezintă cheltuieli constând în servicii medicale și medicamente - sumă care nu a fost defalcată raportat la pacienţi, către Spitalul Clinic de Urgenţă „SF. Pantelimon” Bucureşti;
  • 28.090.578,83 lei – din care suma de 11.340.578,83 lei reprezintă plăţi către clinicile din străinătate şi plăţi directe către victime şi suma de 16.784.000 lei reprezintă suplimentarea finanţării spitalelor din România care derulează programul AP-ATI în cadrul cărora sunt trataţi pacienţii critici de la accidentul Colectiv - către Ministerul Sănătăţii;
  • 722.142,54 lei – ce reprezintă contravaloarea serviciilor medicale acordate de Spitalul AKH Viena părţii civile Oprea Mariana -, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la data plăţii către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Din cifrele publicate de instanță rezultă că aceasta a acordat, pentru decontarea de servicii legate de tratament, trei tipuri de despăgubiri: despăgubiri directe către spitale (aproximativ 1,5 milioane de euro), despăgubiri către Ministerul Sănătății (6,3 milioane de euro) care a avut de acoperit, indirect, decontări către secțiile de ATI ale spitalelor românești și sumele către spitalele din străinătate și către una din victimele incendiului de la clubul Colectiv, care și-a asigurat singură tratamentul medical(160 de mii de euro). Restul de bani până la 8,1 milioane de euro reprezintă contravaloarea transportului.

În cazul sumelor pe care le-a avut de plătit Ministerul Sănătății, spitalele din România au primit 16,7 milioane de lei (3,7 milioane de euro) pentru suplimentarea în secțiile de ATI și către clinicile din străinătate și pentru decontarea directă către pacienți a unor servicii, care nu au fost făcute în sistemul de stat românesc, Ministerul Sănătății a plătit 11,3 milioane de lei (2,5 milioane de euro). În concluzie, din cele 8,1 milioane de euro acordate de instanță pentru tranportul și tratamentul pacienților arși la Colectiv, 2,66 milioane de euro au mers către clinici din străinătate.

Mai multe dintre victimele Colectiv au declarat, pentru Europa Liberă, că, pe parcursul întregii experiențe în spitalele din străinătate nu au avut sentimentul că medicii și asistentele sunt interesați exclusiv de obținerea de profit și nici că le-au fost impuse proceduri medicale suplimentare doar pentru obținerea de bani.

Declarația fostului premier, Victor Ponta, prin care susține că interesul spitalelor din străinătate este doar să trimit facturi uriașe către statul român este și ea FALSĂ.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG