Zicala „câte capete, atâtea păreri” este extrem de bine ilustrată de reacțiile și propunerile generate de schimbarea criteriilor de acordare a burselor școlare de merit. Fiecare categorie implicată are altă opinie și alte soluții la aceeași problemă.
Conform Proiectului Metodologiei - cadru de acordare a burselor școlare, aflat în consultare publică până pe 24 septembrie 2023, bursele de merit se acordă pentru 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale. Condiții eliminatorii sunt ca beneficiarul să nu fi acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior și să aibă 10 la purtare.
În cazul în care, în clasă, există unul sau mai mulți elevi cu media generală anuală egală cu a celui de pe ultima poziție din lista beneficiarilor de burse de merit, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde pe toți cei cu medii egale.
Se poate ajunge astfel ca elevi cu medii mici din clase slabe să primească bursă de merit, în timp ce, în școli de elită, elevi cu medii extrem de bune, aproape de zece, să nu se încadreze în noile norme.
Varianta elevilor: combinarea soluției de 30% cu baremul de 8.50
„Subiectul burselor de merit a devenit deja unul controversat. Noua metodologie are avantajul că, în fiecare clasă, vor exista elevi care primesc bursă. Vor fi elevi care învață foarte bine și care vor fi dezavantajați, lucru care nu e OK, nu încurajează meritocrația”, a declarat pentru Europa Liberă Ariana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța.
Propunerea lor este să se revină la baremul de 8.50 și toți elevii care depășesc această medie să fie recompensați, dar nu mai puțin de 30% dintre elevi.
Astfel, în clasele în care, ipotetic, niciun elev nu ar avea peste 8.50, tot s-ar asigura burse pentru primii 30% dintr-o clasă.
Variantele părinților: 30% cu excepția claselor de excelență
„Vorbim de un gest de echitate iar echitatea trebuie s-o privim în ambele sensuri: atât pentru elevii care provin din familiile cu posibilități pentru meditații, dar și pentru cei care nu au avut norocul să fie în școli bune și familii cu bani”, a declarat, pentru Europa Liberă, Iulian Cristache, președintele Federaţiilor Asociaţiilor de Părinţi.
Propunerile lor sunt:
- 30% dintre elevii dintr-o clasă;
- toți elevii care obțin peste 9.50, în clasele de excelență, dacă numărul lor depășește 30%.
Varianta profesorilor: de la 9.50 în sus
„Inducerea ideii de „veniți la școală, să vă dăm bani” mi se pare, într-o lume care a devenit 99% numai a banilor, proastă. Ca elevi, venim la școală să învățăm, să formăm opinii, cunoștințe și competențe, nu să câștigăm bani”, este punctul de vedere susținut de Andreia Bodea, directoarea Colegiului I.L.Caragiale București.
Este o opinie personală, subliniază ea, ca profesor și director cu experiență la unul dintre colegiile de top din țară.
Nu este adepta acordării către un procent sau o treime dintre elevi, ci doar către zona performanței.
„Dacă se cheamă „bursă de merit”, înseamnă că trebuie s-o merităm. Dacă o dăm unor elevi care au progresat de la 5 la 7, s-o numim „bursă de progres”, argumentează Bodea.
Consideră că ar trebui acordată doar de la 9.50 în sus și că ar trebui instituită altă categorie, cu o altă denumire, în cazul beneficiarilor cu note mai mici.
Varianta Ministerului Educației
În varianta inițială a legii inițiate de Ministerul Educației, propunerea era ca 30% dintre cei mai buni elevi ai unei școli să beneficieze de bursa de merit, fapt susținut și de Consiliul Național al Elevilor. În momentul dezbaterii în Parlament, s-a operat modificarea de 30% la nivel de clasă, în loc de unitate de învățământ.
„Prin actuala metodologie noi nu facem decât să punem în aplicare legea, nu mai avem ce negocia pe principiul de 30%, pentru că el este în lege”, a explicat pentru Europa Liberă Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
Metodologia pusă în consultare publică nu face decât să detalieze, să arate modul cum va fi pus în practică, dar nu poate modifica ceea ce reprezintă deja literă de lege.
„Dezbaterea din spațiul public se referă la „este sau nu echitabil”. Cred că noțiunea de merit trebuie nuanțată: e la fel de merituos un elev care se autodepășește și trece de la 7 la 8 cu unul care trece de la 9 la 10. Un mod perfect de acordare a burselor de merit nu există”, a mai spus Sorin Ion.
O amplă dezbatere pe subiect a fost organizată de Ministerul Educației la sfârșitul săptămânii. Reprezentanții instituției au anunțat că pot fi operate modificări, dar au atras însă atenția că nu ar trebui pus semnul egal între merit și excelență în cazul performanței elevilor.
