„Evident, aceste atacuri creează [îngrijorare] pentru Republica Moldova sau pentru România, țări vecine Ucrainei și limitrofe conflictului, și anumite incidente care pot apărea, inclusiv incidentele recente cu diverse elemente din atacuri cu drone care au căzut inclusiv pe teritoriul României. Republica Moldova a fost supusă acelorași tipuri de rachete care au traversat teritoriul și incidente de acest gen”, a spus Mircea Geoană.
El a ținut să precizeze că NATO nu are informații potrivit cărora aceste atacuri ar fi fost comise deliberat asupra teritoriului NATO.
„Ceea ce vreau să spun și să reconfirm este că nu avem nicio informație la NATO că am fi asistat la atacuri deliberate împotriva teritoriului NATO și că suntem în contact permanent cu aliatul nostru român.”
El a amintit că ambasadorul român la NATO a informat aliații miercuri, iar conducerea NATO se află în contact permanent cu cea politică și militară a României.
„Ambasadorul român al NATO a făcut o informare completă a aliaților în cursul zilei de ieri și suntem în permanent contact cu conducerea politică și militară a României. Secretarul general al NATO a avut o convorbire telefonică cu președintele Iohannis. La nivelul conducerilor militare ale NATO și ale României avem contact permanent și vreau să transmit acest mesaj de stopare a atacurilor asupra infrastructurilor civile ale Ucrainei și de solidaritate deplină cu aliatul nostru România”, a spus Geoană.
Cât privește resturile de drone rusești căzute pe teritoriul României, stat NATO, adjunctul secretarului general a reiterat convingerea NATO că incidentul nu a fost „un atac deliberat” împotriva României, stat membru NATO.
„Este foarte important să facem această linie de demarcație. Incidente, accidente se pot întâmpla, s-au mai întâmplat, posibil să se mai întâmple și în viitor. Nu avem în fața noastră un atac deliberat din partea Federației Ruse împotriva unui teritoriu de stat aliat”, a spus Mircea Geoană.
El a ținut să puncteze că „astfel de incidente trebuie puse pe de o parte într-o categorie a incidentelor și nu a atacurilor deliberate” și a dat asigurări că NATO ia măsuri în continuare de întărire a protecției teritoriului aliat, inclusiv în cazul României.
Geoană a punctat importanța adoptării, la Vilnius, unde a avut loc în luna iulie a acestui an summitul NATO, și unde „liderii noștri au adoptat o nouă generație de planuri de apărare pentru teritoriul aliat, în speță pentru Flancul Estic, în speță pentru Marea Neagră și în particular și pentru România, care include și mai multe sisteme de apărare antirachetă și mai multe forțe, trupe, operațiuni multidomeniu, mai mult intelligence, mai mulți senzori, mai multă integrare între ceea ce avem din spațiu, din cibernetic și din celelalte domenii.”
Aceste planuri de apărare, a spus Geoană, sunt în plină implementare și încă se lucrează la punerea lor în aplicare.
Întrebat de jurnaliștii din Republica Moldova cu privire la analiza evenimentelor, promisă în urmă cu o săptămână de șeful NATO, Geoană a evitat un răspuns frontal, tot așa cum l-a eludat și pe cel privind promptitudinea cu care statul român informează NATO despre acest gen de incidente.
„Structurile militare ale NATO și cele militare ale României sunt în contact permanent pe tot ce înseamnă schimb de informații și evaluarea acestei situații și această evaluare continuă în mod permanent, sistematic și este standard procedure la NATO, iar România face acest lucru cu noi în mod constant.”
Mesajul, a conchis el, este același și la Chișinău, și la București, și la Bruxelles, și la Washington: „aveți încredere în NATO, ne facem datoria și, chiar dacă mai pot apărea astfel de situații, ele sunt incidente, nu accidente. Nu vedem niciun fel de intenție din partea Rusiei să declanșeze ceva împotriva NATO, iar descurajarea pe care noi o arătăm prin această forță colectivă este cea mai bună apărare.”
MAE l-a convocat pe ambasadorul rus în România pentru a-i cere explicații cu privire la identificarea pe teritoriul județului Tulcea, a celui de-al treilea rând de resturi de drone rusești, la granița cu porturile dunărene ucrainene.
Autoritățile române au declanșat o anchetă legată de bucățile de dronă care au căzut în ultimele zile pe teritoriul României, după ce procurorii militari s-au sesizat din oficiu, transmit Digi 24 și Antena 3.
De asemenea, ambasadorul român la NATO a informat miercuri Aliații că fragmente de drone similare cu cele folosite de Rusia au fost identificate pentru a treia oară pe teritoriul României.
El a informat Aliații despre „atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene din apropierea României” în cadrul unei reuniuni regulate a Consiliului Atlanticului de Nord de miercuri, a transmis purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White într-un comunicat remis presei miercuri.
Totodată, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit în weekend cu președintele Iohannis pentru monitorizarea continuă a situației și menținerea unui contact strâns al NATO cu autoritățile române.
MAE a cerut miercuri Rusiei încetarea atacurilor repetate împotriva populației și a infrastructurii civile ucrainene și a „escaladării iresponsabile de către Federația Rusă a situației de securitate inclusiv la frontiera dintre România și Ucraina” și respectarea normelor de drept internațional și a inviolabilității spațiului aerian al României.
De asemenea, MAE a condamnat condamnă „ferm” aceste „atacuri ilegale, care încalcă normele de drept internațional și sunt considerate crime de război” și a anunțat că se consultă în permanență cu aliații NATO asupra evoluțiilor de la frontiera dintre România și Ucraina, inclusiv asupra incidentului de miercuri.
MApN a transmis miercuri că echipa mixtă de cercetare și verificare deplasată în raionul aflat la aproximativ 1.5 km Est de localitatea Nufăru, județul Tulcea, a ridicat probe de la fața locului, în vederea analizării și expertizării tehnice.
Din primele date transmise, a rezultat că fragmentele în cauză sunt dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă. Procesul de expertizare continuă pentru stabilirea circumstanțelor producerii acestui incident, transmite MApN.
„Ministerul Apărării Naționale reiterează faptul că atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de la Dunăre, executate în proximitatea graniței cu România, sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional”, arată sursa citată.
