Linkuri accesibilitate

România a extins restricțiile de zbor în spațiul aerian limitrof graniței cu Ucraina până la o înălțime de 4.000 de metri


În zonele restricționate nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepția aeronavelor de stat, inclusiv SMURD cele aflate în situații de urgență.
În zonele restricționate nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepția aeronavelor de stat, inclusiv SMURD cele aflate în situații de urgență.

România a impus extins restricțiile de zbor în spațiul aerian limitrof graniței cu Ucraina din zona de nord a Dobrogei, între Sulina și Galați, pe o adâncime de 20-30 km în interiorul spațiului aerian național, până la înălțimea de 4.000 m.

Decizia a fost luată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de responsabili privind managementul spațiului aerian național, anunță MApN într-un comunicat remis presei joi.

Notificarea privind suplimentarea restricțiilor de zbor – de tip NOTAM (Notice to Airmen) a fost transmisă pe canalele oficiale de comunicare de autoritățile aeronautice competente civile și militare. În aceste zone restricționate nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepția aeronavelor de stat (inclusiv SMURD și cele aflate în situații de urgență), avertizează MApN.

România a impus restricții de zbor în spațiul aerian limitrof întregii granițe cu Ucraina încă din luna mai 2022, după declanșarea războiului de agresiune de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, pe o adâncime de 8 km în interiorul spațiului aerian național, până la înălțimea de 1.000 m.

„Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au fost necesare măsuri pentru extinderea restricțiilor pentru a asigura o mai eficientă capacitate de monitorizare şi control al utilizării spațiului aerian”, arată sursa citată.

MApN dă asigurări că zborurile aeronavelor civile în zona de control de aerodrom a aeroportului Tulcea nu sunt afectate.

Pentru că joi seară au avut loc zboruri de instrucție cu aviația militară deasupra Dobrogei, mai mulți cetățeni din zonă au sunat la 112 „cu privire la aeronave și așa-numite «explozii» pe care le-ar fi văzut sau auzit”, arată sursa citată.

„Vă informez că în această seară am avut zboruri de instrucție cu aviația militară deasupra Dobrogei. Zborurile au fost de antrenament și nu s-au executat niciun fel de trageri. Cel mai probabil cetățenii care s-au alarmat cu privire la aceste zboruri au observat efectul produs de trecerea aeronavelor de la zborul subsonic la cel supersonic, așa-numitul „boom sonic”. Aeronavele militare au executat zborurile de instruire cu respectarea strictă a regulilor referitoare la înălțimile minime permise la survolarea zonelor locuite”, transmite purtătorul de cuvânt al MApN.

MAE a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul rus în România pentru a-i cere explicații cu privire la identificarea, pe teritoriul județului Tulcea, a celui de-al treilea rând de resturi de drone rusești, la granița cu porturile dunărene ucrainene.

Autoritățile române au declanșat o anchetă legată de bucățile de dronă care au căzut în ultimele zile pe teritoriul României, după ce procurorii militari s-au sesizat din oficiu, transmit Digi 24 și Antena 3.

De asemenea, ambasadorul român la NATO a informat miercuri Aliații că fragmente de drone similare cu cele folosite de Rusia au fost identificate pentru a treia oară pe teritoriul României.

El a informat Aliații despre „atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene din apropierea României în cadrul unei reuniuni regulate a Consiliului Atlanticului de Nord de miercuri”, a transmis purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White într-un comunicat remis presei miercuri.

Totodată, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit în weekend cu președintele Iohannis pentru monitorizarea continuă a situației și menținerea unui contact strâns al NATO cu autoritățile române.

MAE a cerut miercuri Rusiei încetarea atacurilor repetate împotriva populației și a infrastructurii civile ucrainene și a „escaladării iresponsabile de către Federația Rusă a situației de securitate inclusiv la frontiera dintre România și Ucraina” și respectarea normelor de drept internațional și a inviolabilității spațiului aerian al României.

De asemenea, MAE condamnă „ferm” aceste „atacuri ilegale, care încalcă normele de drept internațional și sunt considerate crime de război” și a anunțat că se consultă în permanență cu aliații NATO asupra evoluțiilor de la frontiera dintre România și Ucraina, inclusiv asupra incidentului de miercuri.

MApN a transmis miercuri că echipa mixtă de cercetare și verificare deplasată în raionul aflat la aproximativ 1.5 km Est de localitatea Nufăru, județul Tulcea, a ridicat probe de la fața locului, în vederea analizării și expertizării tehnice.

Din primele date transmise, a rezultat că fragmentele în cauză sunt dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă. Procesul de expertizare continuă pentru stabilirea circumstanțelor producerii acestui incident, transmite MApN.

„Ministerul Apărării Naționale reiterează faptul că atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii portuare a Ucrainei de la Dunăre, executate în proximitatea graniței cu România, sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional”, arată sursa citată.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG