Teoretic, guvernul își va angaja răspunderea în fața parlamentului cel mai probabil miercuri, 27 septembrie, pentru proiectul de lege privind creșterile de taxe și impozite. Documentul a fost făcut public în această săptămână, după aproape două luni de discuții în contradictoriu, stângăcii și bâlbâieli.
Opoziția are deci la dispoziție aproximativ zece zile pentru a strânge semnăturile necesare unei moțiuni de cenzură.
USR și AUR, alianță imposibilă
Atât USR, cât și AUR au anunțat că vor să depună o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Nu sunt de acord cu măsurile fiscale. Doar că niciunul dintre partide nu are cele 117 semnături necesare pentru a iniția un astfel de demers, iar alierea celor două este foarte puțin probabilă.
Liderul USR, Cătălin Drulă, a anunțat clar acest lucru: „Vom chema alături de noi toate forţele democratice din Parlament pentru o moţiune de cenzură. USR nu se va alia cu AUR pentru o moţiune de cenzură”.
Drulă are toate motivele se evite apropierea de AUR după experiența nefericită de acum doi ani când a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR pentru a da jos guvernul condus de Florin Cîțu, din care USR făcea parte la vremea aceea. Gestul a atras asupra USR o sumedenie de critici.
La rândul său, George Simion, liderul AUR a spus că partidul va depune o moțiune de cenzură și a făcut apel la toate forțele de opoziție să i se alăture pentru „eliberarea politică și economică de sub dominația acestei coaliții antinaționale”.
Aritmetica parlamentară pentru o moțiune de cenzură
- Pentru a iniția o moțiune de cenzură este nevoie de 117 semnături. USR are 64 de parlamentari, iar AUR 41.
- Pentru ca o moțiune de cenzură să treacă este nevoie de minimum de 234 de voturi pentru. PSD-PNL-minorități naționale au o majoritate confortabilă de 276 de voturi, din totalul de 466 de parlamentari.
Artimetica parlamentară este necruțătoare, iar variantele pentru inițierea unei moțiuni de cenzură nu sunt multe în condițiile în care USR și AUR nu se aliază.
Varianta 1. USR- Forța Dreptei- Reper- UDMR
Pentru a strânge cele 117 semnături necesare, USR poate apela la Forța Dreptei – 15 parlamentari, la foștii colegi din REPER- 20 parlamentari și la UDMR- 29 parlamentari. Ar reuși astfel să strângă 128 de semnături, lucru posibil însă doar cu contribuția UDMR.
Varianta 2. AUR - Forța Dreptei - Reper - UDMR
AUR cu doar cei 41 de senatori și deputați ai săi are probleme mai mari decât USR să strângă numărul de semnături pentru depunerea moțiunii de cenzură. Chiar dacă, în ipoteza puțin probabilă, că ar convinge Forța Dreptei, REPER și UDMR să i se alăture, nu ar reuși să adune decât 105 semnături, ceea ce ar fi insuficient.
Posibilitatea ca moțiunea de cenzură să treacă la vot este aproape zero. Aceasta pentru că PSD și PNL au 259 de mandate, deci se pot dispensa, in extremis, chiar și de voturile minorităților naționale- 17 mandate- , ceea ce nu este însă cazul.
Depunerea unei moțiuni depinde de UDMR
În aceste condiții se ridică întrebarea de ce bate premierul Marcel Ciolacu la ușile UDMR și ale minorităților naționale pentru a le obține susținerea.
Marți, 19 septembrie, Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu Kelemen Hunor, pentru a prezenta măsurile fiscale.
Chiar dacă nu a primit un „nu hotărât”, declarațiile ulterioare ale liderului UDMR cam așa au sunat.
„Am văzut improvizaţii. Improvizaţiile în artă, în muzică, în jazz sunt binevenite, în politică improvizaţii înseamnă că nu ştii unde vrei să mergi, cauţi drumul. În acest moment am impresia că această coaliţie caută drumul, habar n-are unde vrea să ajungă, dar este în căutare, improvizează”, a declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor s-a arătat din nou deranjat de prevederile din proiectul de lege care vizează cultura.
„Instituţiile de cultură trebuie exceptate de la comasare când sunt mai puţin de 50 de posturi”, a spus Hunor, pentru că altfel înseamnă că nu „înțelegi cum funcționează muzeele judeţene, muzeele locale, teatrele, filarmonicele şi nu poţi să comasezi ansamblul folcloric cu muzeul judeţean şi biblioteca cu teatrul.”
În perioada discuțiilor despre emiterea unei ordonanțe de urgență cu măsurile fiscale, Kelemen Hunor l-a sfătuit pe Marcel Ciolacu s-o „arunce la coșul de gunoi”.
Ciolacu vrea să dea un semnal de forță împiedicând depunerea moțiunii
În opinia politologului Raluca Alexandrescu, conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Marcel Ciolacu urmărește să împiedice depunerea moțiunii de cenzură pentru a da un semnal de forță
„Moțiunea poate fi depusă doar cu concursul UDMR și atunci mișcarea lui Marcel Ciolacu face parte dintr-o strategie de forță în care moțiunea nici măcar nu ajunge să fie discutată în parlament. Vrea să arate că măsurile au o largă susținere”, spune pentru Europa Liberă Raluca Alexandrescu.
Analistul politic Ovidiu Voicu este de părere că Marcel Ciolacu urmărește două ținte.
„Cred că fie ar vrea să forțeze o compromitere a opoziției democratice, USR, prin semnarea moțiunii alături de AUR, fie, a doua variantă, să nu se depună deloc ca să dea un semnal de putere către cetățeni. Iată, toată lumea e de acord, nici măcar nu s-a depus moțiunea. Și pentru asta face diligențe pe lângă UDMR ca să-i oprească să semneze”, spune analistul pentru Europa Liberă.
Se teme Ciolacu de PNL? N-are de ce
Dar poate că Marcel Ciolacu insistă pe lângă UDMR pentru că se teme că susținerea PNL nu va fi chiar atât de fără fisură, date fiind discuțiile nervoase din partid pe tema măsurilor fiscale, care ar afecta electoratul liberal.
Deputatul PNL, Robert Sighiartău, l-a acuzat pe Marcel Ciolacu de intenția de a „aduce PNL într-o situaţie fără ieşire, ca până în decembrie să acceptăm liste comune […] A dus deja PNL într-o situaţie puţin jenantă în faţa electoratului şi a membrilor săi ca să accepte un pachet care nu aduce nimic bun pentru economia privată”.
Din păcate, a punctat Sighiartău, „în acest moment, strategia aceasta a lui Ciolacu a funcţionat, de două luni de zile a aruncat pe piaţă tot felul de măsuri şi a lăsat PNL în faţă”.
Dar Robert Sighiartău este o voce singulară în PNL, fiind printre puținii care cer o schimbare de strategie față de PSD.
Surse din PNL spun pentru Europa Liberă că este foarte puțin probabil ca vreun parlamentar liberal să voteze o moțiune de cenzură în cazul în care aceasta chiar ar ajunge să fie depusă.
„Un astfel de gest se va lăsa cu excluderea din partid și se poate întâmpla doar dacă cineva și-a aranjat dinainte plecarea în altă parte, cum a făcut senatorul Vasilică Potecă. Dacă nu-i pasă de viitorul lui în PNL atunci votează, altfel nu”, ne spune sursa menționată.
Există totuși o stare de nemulțumire în partid, dar ea se îndreaptă în principal împotriva ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, acuzat că a comunicat prost și cu partidul, și în afara lui. Liberalii ar vrea să-l schimbe din funcție pe Boloș după asumarea răspunderii pe pachetul fiscal, scrie Libertatea.ro.
Dar pentru ca moținea de cenzură să treacă, ar fi nevoie ca 59 de liberali să o voteze, ceea ce este practic exclus. Din informațiile Europei Libere ar putea fi vorba de maximum patru-cinci voturi.
Marcel Ciolacu nu are de ce să fie îngrijorat că ar putea trece o moțiune de cenzură și totuși se agită.
Refacerea imaginii în fața Bruxelles-ului
Raluca Alexandrescu, specialist în istoria ideilor politice și conferențiar la Facultatea de Științe Politice, crede că premierul Marcel Ciolacu are nevoie de o refacere a imaginii și în fața Bruxelles-ului.
„Premierul Ciolacu vrea o repunere pe tapet a imaginii guvernării, care a suferit în ultima vreme suficiente momente de slăbiciune, unele dintre ele cu expunere internațională, cum a fost cazul dronelor, care dau senzația unui guvern care merge fie pe tatonări, fie pe improvizații. Are nevoie de o refacere a imaginii și în fața Bruxelles-ului, care trebuie să aprobe acest plan fiscal”, ne declară Raluca Alexandrescu.
Calendarul asumării răspunderii guvernului
- 20 septembrie - prezentarea pachetului de măsuri fiscale în ședință de guvern, în primă lectură
- 25 septembrie - adoptarea măsurilor în ședință de guvern
- 25 septembrie - trimiterea cererii de asumare către Parlament
- 27 septembrie - ședintă comună a celor două Camere pentru asumarea răspunderii
