Cătălina este studentă la Universitatea Babeş Bolyai, în primul an, la Facultatea de Administrație Publică. Îşi petrece pauzele dintre cursuri într-o grădină luxuriantă, cu o fântână arteziană în centru. Se simte mirosul naturii și se aude susurul apei ce țâșnete din fântâna aflată în mijlocul plantelor.

Suntem la un hotel de patru stele din Cluj, care, de anul trecut, a devenit loc pentru cursuri universitare.

„E un spațiu de recreere, poți să stai cu colegii, să îi cunoști, chiar să faci proiecte”, spune încântată Cătălina.

Mai mulţi tineri stau pe niște canapele mari, cu perne confortabile și colorate. Aproape că uiți că e un loc de studiu și nu o terasă pentru relaxare.

Nu este singurul spațiu inedit în care îi găsim pe studenții UBB. Cei de la Psihologie fac cursuri pe Cluj Arena, stadionul unde clujenii și nu numai sunt obișnuiți să vadă meciuri și concerte.

În timpul zilei însă, nimeni nu bănuiește că acolo învață sute de studenți.

De ce cumpără universitățile proprietăți ca să le transforme în săli de curs. UBB, proprietar a 100 de clădiri

Marile universități din România cumpără masiv hoteluri, castele, pensiuni și mall-uri, pe lângă proprietățile pe care unele dintre ele le au de zeci de ani. Argumentul este că numărul studenților crește constant și e nevoie de noi săli de curs.

Culmea e că la nivel național, studenții sunt din ce în ce mai puțini. Numărul lor a scăzut la aproape jumătate față de cei aproape un milion de dinainte de 2010.

La începutul anului universitar 2022-2023, în România erau 538.000 de studenţi (public şi privat), faţă de 875.000 în 2010-2011 şi peste 900.000 în 2007-2008. În universitățile private, mai sunt acum doar 63 de mii de studenți.

„O tendință îngrijorătoare pentru sistemul de învățământ superior din România o reprezintă scăderea numărului de studenți înscriși la studii universitare, fenomen cu efecte puternice atât la nivelul finanțării învățământului superior, dar și asupra obiectivelor asumate de către universități de a crește potențialul capitalului uman din societatea românească”, atrage atenţia şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior în Raportul din acest an cu privire la starea finanţării învăţământului universitar în 2022.

Și atunci de ce se plâng universitățile mari că au mai mulți studenți de la an la an?

Explicația poate fi una singură. Universitățile cu renume câștigă cursanți, în timp ce altele pierd masiv - unele sunt chiar preluate de către acestea - iar anumite discipline devin din ce în ce mai populare.

„Sunt câteva facultăţi, Comunicare, Psihologie, Mate-Info, unde avem cu cel puţin 25% mai mulţi studenți față de acum zece ani, așa că am cumpărat noi clădiri dintr-o nevoie stringentă, nu ca investiție, cum, de altfel, fac universități din străinătate, în special private”, spune rectorul Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Daniel David.

Cu cei mai mulți studenți din țară, aproximativ 40.000, și aproape 100 de clădiri în proprietate, UBB a cumpărat în ultimii trei ani două hoteluri în Cluj, cu aproape 15 milioane de euro.

Sunt încă în curs de transformare în clădiri pentru studiu.

„Pe mine mă interesează ca această universitate să meargă spre ceea ce se cheamă world class. Pentru asta trebuie să îndeplineşti o serie de standarde, inclusiv legate de spațiu și de condițiile de studiu şi de cercetare”, argumentează rectorul UBB.

În 2021, Universitatea a cumpărat și o pensiune pe litoral, la Neptun. Va fi centru de cazare pentru cercetătorii care studiază zona Dobrogei.

Se va adăuga celorlalte staţiuni şi baze de cercetare, între care una la Porţile Dunării, în Caraş-Severin, şi una într-un castel maur din Bistriţia-Năsăud.

Nu este singura universitate care a făcut achiziţii impresionante în ultimii ani. Universitatea de Vest din Timişoara a cumpărat şi ea o pensiune, la Gărâna, în Banatul Montan.

UMF Carol Davila din Bucureşti a cumpărat în ultimii ani două clădiri de birouri, iar UMF Târgu-Mureş a cumpărat două palate ale telefoanelor şi primul mall din oraş.

Noile achiziţii completează patrimoniul impresionant al universităţilor, care numără zeci de clădiri şi terenuri, baze sportive, baze didactice de cercetare, de agrement, la munte, la mare şi la Dunăre.

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, rector al Agronomiei din Bucureşti, o universitate cu multe proprietăți în patrimoniu, crede că investițiile trebuie să aducă resurse. Altfel sunt o afacere proastă.

„Orice achizţie de proprietăţi a unei universităţi trebuie să genereze resurse financiare, ca să poată fi investite în învăţământ şi cercetare. Dacă o universitate face o investiţie care nu generează resurse, deja e o pierdere pentru universitate, care va fi suportată tot din bugetul de învăţământ şi cercetare, care va fi mai mic.”

Ce fac universitățile cu proprietățile cumpărate? Cursuri pe Cluj Arena

Studenţii Facultăţii de Psihologie a UBB au transformat stadionul Cluj Arena în amfiteatru. Sunt cu peste 2000 mai mulţi decât în urmă cu zece ani, 7000 față de 5000, așa că doar un stadion are spațiu suficient pentru ei.

Aproximativ 200 de tineri participă la fiecare curs care are loc zilnic în sala de conferinţe de la Cluj Arena.

„Eu îmi ţin cursul de anul III la stadion”, explică rectorul Daniel David, totodată profesor la Psihologie. Criza de spaţii nu este doar vorbă în vânt, subliniază profesorul.

Cei 200 de studenţi urcă şi coboară pe scările înguste ce şerpuiesc în interiorul celui de-al doilea stadion ca mărime din ţară.

Întreg traseul e marcat cu afişe care indică unde au loc cursurile.

Radu şi Giana, studenţi în anul II, recunosc că spațiul e oarecum neobişnuit, dar văd și avantajele. E loc pentru toată lumea. S-au obișnuit inclusiv cu drumul de la facultate până la stadion.

„Și anul trecut a trebuit să mergem în afara facultăţii, chiar dacă nu a fost la Cluj Arena. Îmi place măcar că facultatea încearcă să găsească spații care să cuprindă pe cât mai mulți sau pe toată lumea. Sincer, e una din cele mai bune opțiuni pe care am avut-o”, spune tânărul.

„La început m-a frustrat un pic că a trebuit să fug dintr-un loc în altul, îmi place că îmi fac pașii (mişcarea zilnică, n.r.), mi se pare că socializez mai mult și încerc să văd partea bună a lucrurilor în drumurile astea pe care le facem dintr-un loc în altul”, îl completează Giana.

„Sala este mult mai comodă, condițiile sunt mult mai bune, mie personal îmi place, sunt foarte entuziasmată de această schimbare”, adaugă Raluca.

Pe stadion sunt cam zece cursuri săptămânal. Cunoscutul profesor Mircea Miclea se află şi el printre profesorii care predau în amfiteatrul de pe Cluj Arena. Singurul impediment e că orarul poate suferi modificări neprevăzute, atunci când sunt meciuri sau alte evenimente gălăgioase.

„Am încercat să evităm zile ale săptămânii când aici se desfășoară și alte evenimente - ne-au spus gazdele că pot fi astfel de cazuri. Sau când sunt meciuri pe stadion e un pic mai (complicat), deși ne-au asigurat că e destul de bine protejat fonic, izolat fonic, încât să nu deranjeze, dar încercăm să evităm, în momentul acela ne mutăm într-o altă locație”, explică decanul de la Psihologie, Adrian Opre.

„Când vom testa, probabil că vom vedea dacă vom putea susține sau nu un curs având un meci cu tot cu fani alături”, ne spune acesta râzând.

Ce proprietăți a cumpărat UBB Cluj

UBB a cumpărat în ultimii zece ani în Cluj trei hoteluri şi unul dintre primele sedii ale unei companii de asigurări din oraş.

La facultăţi precum cele de Ştiinţe Politice şi Comunicare, Psihologie sau Mate-Info, sunt cu câteva mii de studenţi mai mulţi decât acum zece ani, iar spaţiile nu mai ajung.

„Uitându-te la această explozie la anumite facultăți, era clar că noi trebuia să ne extindem spațiile educaționale, niciodată UBB-ul nu a avut suficiente spații pentru numărul mare de studenți - nici înainte de 2012.”

În 2021, UBB a cumpărat cu 9 milioane de euro primul hotel de 5 stele din oraş, amenajat la rându-i în clădirea fostei fabrici de dulciuri Feleacul. Era anul când industria HoReCA a intrat în impas. Nu și bugetul universităților.

Clădirea este în curs de renovare, care va costa alte 6 milioane de euro. Piscina interioară va fi acoperită și mai multe spaţii vor fi unificate. Va fi folosită de studenţii de la Drept, care nu au un amfiteatru încăpător.

Anul trecut, universitatea a cumpărat un alt hotel din oraş, de 4 stele, cu 4,6 milioane de euro. O bună parte a sălilor sunt folosite deja de studenţii de la Ştiinţe Politice, Comunicare și Administrație, mai mulţi cu 1.000 faţă de acum zece ani.

Aici este și grădina lăudată de Cătălina, studentă în anul I la Administrație Publică. Din spaţiu de petreceri în aer liber, pe vremea când era hotel, locul a devenit acum mediul preferat de relaxare al studenţilor.

„Grădina de vară nu arăta atât de bine anul trecut. S-au făcut şi în interior modificări, au pus scaune cu măsuță, anul trecut aveam încă scaunele de la hotel. Încă vor să mai spargă, să mai modernizze, nu știu până când, dar până anul viitor cred că va fi gata”, detaliază Eve, studentă în anul II la Comunicare.

Asistenta universitară Georgiana Gâscă se bucură că are unde preda. Dar vede și dezavantajele temporare.

„Ar fi odată dimensiunea sălilor și cum este amenajat spațiul și pe urmă echipamentul. Unele săli folosite deja de mulți ani au un alt fel de echipament, echipamente mult mai noi. Aici e suficient cât să ne ținem ora, dar se poate și mai performant.”

Profesorii şi studenţii folosesc de aproape zece ani și un alt hotel, cumpărat în 2012 de universitate. Are două săli de conferinţe şi alte două de seminarii, plus birouri ale profesorilor.

Cea mai căutată este însă cantina de la parter, amenajată prietenos, pe model occidental.

Profesorii nu se gândesc prea mult la faptul că aceste clădiri aveau o cu totul altă destinație. Nu văd musai ineditul situației, ci avantajul că au unde preda.

„Erau situații în care unii stăteau în picioare până aduceam scaune din altă sală. E irelevant că sala e într-un fost hotel sau într-un spațiu clasic al universității, atâta timp cât e un spațiu funcțional e perfect”, spune Corina Rotar, lector la Comunicare.

Maria Mustăţea, asistent de cercetare, e pe aceeași lungime de undă.

„Avem spații necesare și pentru masterate, unde avem săli mai mici, se lucrează intens și la modernizarea și regândirea spațiilor pentru ateliere și alte activități - a fost categoric o mișcare binevenită.”

Baze didactice şi de agrement la munte, la Dunăre şi la mare

UBB are proprietăţi generoase și în zone turistice: la Beliş, în Apuseni, la Dunăre, la Baru Mare, lângă Parcul Național Grădiștea. Are și un castel spectaculos, cu parc dendrologic - Arcalia, din Bistriţa-Năsăud - care este în curs de restaurare cu bani europeni.

Sunt locuri cu spații de cazare, unde se fac cercetare și practică didactică.

„Nu e un castel unde să ne cazăm noi, în weekend. Personal nici nu am fost acolo, aceste baze au rol didactic, cele care au şi laboratoare sunt staţiuni didactice de-a dreptul. La Grădiştea, de exemplu, cercetătorii noştri sunt cei care documentează şi întreţin situl de la Sarmizegetusa”, explică Daniel David.

În 2021, UBB a cumpărat și o pensiune cu restaurant pe litoral, la Neptun. A costat 850.000 de euro fără TVA. Nu e un moft, insistă rectorul.

„Aveam cheltuieli cu studenții, cu cadrele didactice, când voiau să meargă în zona de istorie, în zona Histria, sau să studieze munții Dobrogei. E vorba de cei de la Geografie, Mediu, Biologie. Tot timpul trebuia să plătim la tot felul de pensiuni acea perioadă de cazare, masă, nu aveam unde să îi organizăm”, explică rectorul investiția.

„Am văzut-o și ca pe o oportunitate, în condițiile în care România este unul din liderii din Inițiativa celor 3 Mări, Marea Neagră fiind prinsă în acel demers, și am văzut temele pe care vor să le promoveze, de la Energie la IT, teme care și pe noi ne interesează și avem ceva de spus”, conchide el.

Rectorul UBB spune că toate achiziţiile au fost din resurse extra-bugetare ale universităţii. Cea mai importantă investiție derulată acum este un centru de bio-tehnologii, care costă 40 de milioane de euro, și e făcut cu bani europeni.

2021, anul pensiunilor în zone turistice

UBB nu este nici pe departe singura universitate care a cumpărat hoteluri şi pensiuni. Şi nici singura cu staţiuni şi baze de practică spectaculoase.

Universitatea Bucureşti, de exemplu, are geoparcul din Ţara Haţegului, dar şi alte staţiuni de cercetare pe Valea Prahovei, la Sinaia și în Deltă, pe braţul Sfântu-Gheorghe.

La capitolul achiziţii, în acelaşi an în care UBB a cumpărat pensiunea de la Neptun, Universitatea de Vest achiziţiona la rându-i o pensiune de 3 margarete, la Gărâna, în Caraş-Severin, vestită pentru festivalul de jazz de acolo.

A costat 400.000 de euro şi şi-a meritat pe deplin investiţia, spune rectorul universităţii cu 16.000 de studenţi, Marilen Pirtea, deputat PNL.

„Este o achiziţie cu circuit închis, că vorbim de team-building-uri, conferinţe, şedinţe, şcoli de vară, ale studenţilor, fie de la Arte, Litere. Nu a funcţionat în pandemie, dar acum funcţionează mult şi la capacitate”, explică rectorul.

El spune că universitatea este de mulţi ani partener al Festivalului de Jazz de la Gărâna , iar după cumpărarea pensiunii, le oferă cazare şi artiştilor.

„E vorba strict de artişti”, adaugă Pirtea și punctează că unitatea nu are restaurant.

Universitatea mai are o bază de agrement şi la Poiana Mărului.

În total, potrivit datelor oficiale transmise Europei Libere, instituția de învățământ din Timișoara are în proprietate 29 de clădiri și 13 terenuri.

UMF Târgu-Mureş a cumpărat primul mall din oraş pentru facultăţile sale cu alt profil

Una dintre universităţile de medicină de tradiţie din ţară, UMF Târg-Mureş, s-a lansat în trei achiziţii spectaculoase începând cu 2020, cumpărând cele două palate ale telefonelor din oraş, după care, în această toamnă, și primul mall din localitate. Este în punctul zero din Târgu-Mureş, în Piaţa Victoriei.

Rectorul Leonard Azamfirei precizează că mall-ul va fi folosit de departamentele care aparţineau de Universitatea Petru Maior, ce a trecut în 2018 în subordinea UMF.

„Vom transfera Facultatea de Ştiinţe şi Litere şi cea de Economie şi Drept şi vom face o bibliotecă pentru acestea, pe care o merită. Spaţiile interioare ale mall-ului erau alcătuite din rigips, astfel că reamenajarea nu va fi dificilă”, spune pentru Europa Liberă rectorul UMF, totodată senator PSD. El nu se așteaptă ca reamenajarea să fie foarte costisitoare.

În celelalte două clădiri cumpărate vor funcţiona programele universitare medicale de trei şi patru ani - Asistenţa Medicală, Radioterapia, adaugă el.

Facultăţile de forţă ale UMF vor rămâne în impresionantul campus de la liziera pădurii, în vecinătatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.

Mai mult, unul din cele două palate ale telefoanelor va forma cu mall-ul un complex, fiind unite printr-un pasaj subteran.

„E unul din motivele pentru care am decis să facem achiziţia, au şi 160 de locuri de parcare împreună, va fi un concept integrat. Suntem la pragul de 10.000 de studenţi, nu am crescut neapărat ca număr, dar au crescut programele de studii şi standardele, de asemenea avem în pregătire proiecte pe PNRR, astfel că ne erau necesare aceste spaţii”, motivează rectorul fără să dezvăluie valoarea tranzacţiilor. Spune totuși că au fost sub prețul pieței.

Univeristățile din București, printre marii investitori imobiliari

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Carol Davila din București a cumpărat în 2022 fostul sediu al unei cunoscute companii IT, pentru a-l transforma în centru de simulare medicală.

În 2023, a mai cumpărat o altă clădire de birouri în care ar urma să fie amenajată o clinică de cercetare genomică.

„Aveam nevoie de aceste spaţii, pentru a ne dezvolta activitatea didactică. Am cumpărat clădiri private că acestea au fost disponibile”, justifică rectorul Viorel Jinga investițiile.

Academia de Științe Economice (ASE) din capitală, care numără aproximativ 23.000 de studenţi, și-a întregit în 2022 proprietățile din Piața Romană prin cumpărarea Palatului Sabba, cu 7 milioane de euro.

USMAV-urile, bogate în terenuri, produc și vând legume, fructe, ouă și vin

Universităţile cu cele mai mari proprietăţi în materie de terenuri, în unele cazuri şi imobile şi parcuri spectaculoase, sunt Universităţile de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, patru la număr în ţară: Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara.

În cazul acestora, staţiunile de cercetare înseamnă practică, dar şi producţie: de la pomi fructiferi, legume şi fructe, la pâine, lactate, ouă şi vin.

USAMV Bucureşti, cu 11.000 de studenţi, deţine câteva mii de hectare, atât în Bucureşti, dar și în țară. De exemplu, staţiunile de cercetare de la Istriţa - pomicultură şi viticultură, ferma de la Belciugatele/Moara Domnească - specializată atât în culturi agricole, cât şi în zootehnie - și fermele de la Stoeneşti.

„Cu excepţia a câtorva zeci de hectare, restul sunt în proprietatea privată a statului, adică a noastră. Meritul este al decretelor regale prin care ne-au fost atribuite ”, spune rectorul USMAV București, Sorin Cîmpeanu.

În cazul Agronomiei din Capitală, cele mai valoroase proprietăţi sunt clădirile şi terenurile din zona Arcului de Triumf şi a Palatului Parlamentului, subliniază el. Campusul Agronomiei este, de altfel, situat în vecinătatea Herăstrăului, într-o zonă foarte scumpă a Bucureștiului.

În privința staţiunilor de cercetare, Cîmpeanu spune că, deși accesul produselor lor pe piață e destul de dificil, universitățile reuşesc să producă venituri.

USAMV Cluj, de pildă, a rămas după cel de-al doilea război mondial cu aproximativ 100 de hectare de teren - mai puţin de un sfert din cele aproximativ 500 de hectare pe care le avea prin Decret Regal - dar administrează alte circa 1.900 de hectare de terenuri.

„Sunt terenuri în domeniul public al statului, dar în administrarea noastră, pe termen lung”, precizează rectorul Cornel Cătoi.

Are o staţiune de cercetări horticole, cu fermă pomicolă, cu sere şi producţie de legume, o fermă pe 700 de hectare unde sunt cultivate furaje pentru oi, vaci şi bivoli, porci şi păsări crescute acolo. În 2020, universitatea a preluat în concesiune şi o vie la Apoldu de Sus, în Sibiu, pe 65 de hectare.

Toate staţunile produc şi comercializează produsele, unele certificate ecologic şi procesate în laboratoare pilot ale universităţii.

„Scopul universităţii este de a asigura educaţie; avem în acelaşi timp dreptul pentru activităţi de producţie şi cercetare. Scopul este ca acestea să se autosusţină prin activitatea lor, lucru care se întâmplă, dar totodată oferim şi o educaţie antreprenorială studenţilor şi cadrelor didactice. Sunt antrenaţi exact în mediul cu care se întâlnesc şi în realitate”, explică rectorul.

Ferme zootehnice şi agricole au şi celelelate două USMAV-uri din ţară. Ba chiar USMAV Iaşi a inaugurat în acest an unul din cele mai moderne centre de hipism din România, cu circuit închis însă.