Președintele Adunării Generale a ONU, Dennis Francis, a anunțat joi seară alegerea următorilor membri ai Curții Internaționale de Justiție pentru un mandat de 9 ani începând cu 6 februarie 2024: Bogdan-Lucian Aurescu (România), Hilary Charlesworth (Australia), Sarah Hull Cleveland (SUA), Juan Manuel Gómez Robledo Verduzco (Mexic), Dire Tladi (Africa de Sud)”.
Aurescu a primit 117 voturi de la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite și alte 9 de la Consiliul de Securitate al ONU.
„Onorat să fiu aleas astăzi în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie”, a scris Aurescu pe Twitter.
El a mai spus că alegerea sa este și „un semn de mare apreciere pentru poziția de principiu a României de a pune întotdeauna respectul strict pentru legea internațională în centrul politicii sale externe, pe care am avut onoarea să o coordonez.”
„O altă premieră astăzi: pentru prima oară în Istoria CIJ nu este ales un avocat rus”, a mai scris Aurescu.
El le-a mulţumit Ministerului Afacerilor Externe şi Misiunii Permanente a României la ONU, care l-au susţinut.
Și președintele Klaus Iohannis și-a felicitat consilierul pe Twitter și „toată diplomația României” pentru alegerea primului judecător român la Curtea Internațională de Justiție.
„Aceasta este o victorie pentru România, pentru primatul dreptului internațional, reflectând angajamentul nostru puternic pentru ordinea internațională bazată pe reguli”, a scris Klaus Iohannis.
Curtea Internațională de Justiție este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite.
Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga, Țările de Jos.
Principalele sale funcții legale sunt: soluționarea litigiilor prezentate de statele membre și avizele consultative cu privire la întrebările adresate de către organele autorizate în mod corespunzător.
CIJ nu trebuie confundată cu Curtea Penală Internațională, care are de asemenea potențial „global” de competență.
Înființată în anul 1945 de către Carta ONU, Curtea a început activitatea în 1946 ca succesoare a Curții Permanente Internaționale de Justiție.
Statutul Curții Internaționale de Justiție, similar cu al predecesoarei, este principalul document care constituie documentul constitutiv și de reglementare a Curții.
Munca Curții se caracterizează printr-o gamă largă de activitatea judiciară.
CIJ s-a confruntat cu relativ puține cazuri în istoria sa, dar a fost sesizată în mod clar o creștere a dorinței de a folosi Curtea începând cu anii 1980, în special în rândul țărilor în curs de dezvoltare.
Statele Unite au retras competența obligatorie în 1986 și acceptă jurisdicția Curții numai de la caz la caz.
Capitolul XIV al Cartei Organizației Națiunilor Unite autorizează Consiliul de Securitate ONU să pună în aplicare hotărârile CIJ, dar aplicarea este condiționată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți ai Consiliului.
În prezent există douăsprezece cazuri la CIJ.
CIJ este compusă din cincisprezece judecători aleși pentru nouă ani de Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU de pe o listă de persoane nominalizate de grupuri naționale la Curtea Permanentă de Arbitraj.
Judecătorii servesc pentru un mandat de nouă ani și pot fi realeși pe o perioadă de până la două mandate. Alegerile au loc o dată la trei ani, cu o treime din judecătorii pensionați, pentru a asigura continuitatea în instanța de judecată.
Bogdan Aurescu
S-a născut pe septembrie 1973 la București și este un diplomat de carieră, negociator internațional.
A fost de două ori ministru al Afacerilor Externe în ambele guverne Ludovic Orban, din iunie 2012 până în noiembrie 2015, iar între 6 mai 2016 și 4 noiembrie 2019 consilier prezidențial pentru politică externă al președintelui Klaus Iohannis.
Aurescu a devenit cunoscut pentru rolul avut în procesul privind Insula Șerpilor, când a fost, între 2004-2009 Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție.
Procesul, care a avut ca scop Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, s-a încheiat pe 3 februarie 2009 cu un câștig pentru România de 79,34% din suprafața în dispută, adică 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României.
Pentru rezultatele obținute, a fost numit în presa vremii „eroul de la Haga”.
Între 2010-2011 a fost negociator-șef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă și al Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și SUA.
Declarația presupune găzduirea pe teritoriul româniei, la Deveselu/județul Olt, de interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB), facilitatea antirachetă devenind complet operațională în anul 2016.
Din 2015 este profesor universitar la Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept de la Universitatea din București.
