Actualizare: Sorin Constantinescu a anunțat că va face un „pas înapoi” și că nu va intra în AUR, în ciuda propunerilor „generoase” ale partidului condus de George Simion.
Într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook joi seara, Constantinescu a invocat „fericirea și liniștea” familiei sale, pe care nu vrea să o afecteze prin incursiunea sa în politică și a spus că a fost șocat de „atacurile murdare” la adresa sa.
„Le mulțumesc celor de la AUR pentru propunerile generoase, dar consider că nu sunt pregatit să fac acest pas ! Am fost șocat de atacurile murdare la adresa mea, nu neapărat de la conturile false ale unor troli din alte partide cât de la oameni pe care i-am ajutat într-un fel sau altul de-a lungul anilor și care au șters cu buretele orice lucru sau faptă buna pe care am făcut-o !”
Știrea inițială
Parlamentarul Daniel Florea - care a a fost și primar PSD al Sectorului 5 din București, în perioada 2016-2020, deputatul PNL Călărași, Florică Ică Calotă, și fostul deputat AUR, exclus după ce și-a bătut soția, Dumitru Viorel Focșa, sunt cei mai noi membri ai grupului AUR de la Camera Deputaților.
Tot la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a ajuns și Ovidiu Florean, senator de Bistrița, ales pe listele PNL, și care a trecut și pe la Forța Dreptei. El spune pentru Europa Liberă că „AUR este singura alternativă politică reală la alianțele și înțelegerile politice care au falimentat România în ultimii 34 de ani”.
„Ținta e să avem 50 de deputați ca să putem contesta actele legislative la Curtea Constituțională și să depunem moțiuni simple. Actualul număr nu ne permite acest lucru”, a explicat, pentru Europa Liberă, vicepreședintele AUR, Marius Lulea, demersul de racolare a parlamentarilor din alte partide.
În 2020, când a apărut pe scena publică, AUR a promis electoratului că nu va accepta în interiorul său traseiști de la alte partide. Promisiunea a fost dată uitării o dată cu apropierea alegerilor din 2024.
„Cu părere de rău, jocul din politică te împinge spre anumite decizii pentru ca puterea votului dat de români să nu fie diminuată”, a precizat Lulea, care nu a mai răspuns la întrebarea despre ce le oferă nou-veniților pentru voturile pe care le vor da în favoarea politicilor AUR.
- Ică Calotă e parlamentar din 2012. Atunci a fost ales pe listele Partidului Național Liberal (PNL). A plecat la Partidul Conservator, transformat în ALDE - formațiunea politică a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, pe listele căruia a fost ales în al doilea mandat, în 2016. Patru ani mai târziu, revenea pe listele liberalilor, de care e nemulțumit acum: nu a mai prins loc în conducerea județeană de la Teleorman.
- Daniel Florea, ales pe listele social-democraților în 2020, a plecat doi ani mai târziu din grupul parlamentar al partidului. A devenit deputat independent. Tot PSD-ul îl trimisese pe Florea, în 2016, și în fotoliul de primar al sectorului 4 din București.
- Dumitru Focșa a fost ales deputat direct pe listele AUR, în 2020. La începutul lui 2023, a fost acuzat că și-a bătut nevasta, cu care a avut un conflict legat de numărul de like-uri dat de deputat altor femei, pe Facebook. Soția l-a reclamat la poliție, iar George Simion a anunțat că nu poate tolera astfel de compartamente, „pentru că o femeie nu trebuie lovită nici cu o floare”. Asta era în ianuarie. În noiembrie, Focșa a fost reprimit în grupul parlamentar, nu și în partid, spune Marius Lulea, vicepreședinte AUR.
- Un alt politician care a trecut la AUR este Sorin Ilieșiu. Cineastul a fost, între 1979 și 1990, director de imagine la Studiourile Buftea. In 1992 și 1996, s-a ocupat de campania electorală a CDR. A fost membru al Grupului de Dialog Social din 1990 până în 1992 când a fost exclus. Din 2012 este senator de Sibiu din partea USL, ca membru PNL, iar din 2015 a trecut la PSD.
Surse Europa Liberă din partidul AUR susțin că sunt în curs negocieri cu mulți alți parlamentari, cei mai mulți nemulțumiți că nu vor mai prinde loc pentru viitoarele alegeri la partidele în care sunt acum. Alți aleși cu care s-ar purta discuții ar fi deputatul PSD de Ilfov, Daniel Ghiță, sau senatorul USR Andrei Postică. Despre cel din urmă, voci din USR au declarat, pentru Europa Liberă, că s-ar îndrepta mai degrabă spre PSD decât spre AUR.
Niciunul dintre parlamentarii menționați mai sus nu a răspuns la întrebările Europa Liberă privind motivele trecerii la alt partid.
Politolog - mutarea are drept scop vizibilitatea în an electoral
Politologul Andrei Țăranu spune că mișcarea e extrem de importantă în contextul alegerilor din 2024, pentru că ar transfera scandalul din zona publică în cea parlamentară.
„În acest context, Uniunea Salvați România (USR) va deveni irelevantă, chiar în ciuda alianței cu Partidul Mișcarea Populară (PMP) și cu Forța Dreptei, în planul politicii mari. AUR va depune moțiuni o dată la câteva zile și va deveni auzit. Asta îi va permită să-și facă foarte tare auzită vocea, să-și facă o campanie pe diverse formule”, e de părere Andrei Țăranu, care reamintește că scorul la alegerile parlamentare din 2020 al AUR a fost de nici nouă procente. Sondajele de opinie recente (octombrie-noiembrie 2023) cotează Alianța pentru Unirea Românilor la 19%.
„Dacă racolările AUR își vor atinge scopul, partidul ar termina legislatura actuală (2020-2024) cu număr dublu de parlamentari”, spune Țăranu.
Mutarea pe care o face AUR, spune Andrei Țăranu, vine într-un moment delicat pentru celălalt partid de opoziție, USR, în urma scandalului în care a fost implicată Elena Lasconi, numărul unu pe listele pentru alegerile europarlamentare și posibilă candidată la președinție.
„Nu-i mai văd utilitatea politică în acest moment. Nici în al doisprezecelea ceas (USR - n.r.) nu a declarat ce fel de partid e: progresist, antiprogresist, pentru Coaliția pentru Familie....E un fel de PNL puțin, dar foarte puțin, mai «spălat». Eu nu văd care-i utilitatea politică a USR-ului. Așa că AUR ar putea, prin toate scandalurile astea, să-i ia aerul complet”, completează Țăranu.
Polul suveranist, alte racolări controversate
Racolarea vine în momentul anunțului liderului AUR, George Simion, de creare a unui Pol Suveranist în România. Din el fac parte Alianţa Naţional-Ţărănistă, condusă de Radu Ghidău, Partidul Republican, condus de Marian Cucşa, Forţa Identităţii Naţionale -PSL - care îl are ca lider pe fostul ministru Ilan Laufer şi Alianţa Renaşterea Naţionala - condusă de Peter Costea.
„Sunt foarte bucuros că, pe lângă Partidul Republican și Alianța Național Țărănistă, Partidul Forța Identității Naționale va semna oficial protocolul de asociere în Alianța AUR, într-un pol suveranist autentic. În sală mai sunt reprezentanți ai Partidului Satul Românesc și din partea Alianței Renaștere Națională. Așteptăm orice partid care împărtășește valorile noastre în rândurile Alianței AUR”, a declarat în conferința de presă liderul AUR George Simion.
O dată cu lansarea polului, Simion a mai anunțat intrarea în AUR a fiicei fostului lider PRM, Lidia Vadim, dar și a oamenilor de afaceri Muhammad Murad și Sorin Constantinescu.
Muhammad Murad, om de afaceri de origine libaneză, care s-a mutat în anii '80 în România, pentru a studia Medicina, are o avere de aproximativ 150 de milioane de euro, iar investițiile lui sunt în special în domeniul hotelier. Murad a candidat independent, în 2020, pentru primăria Mangalia. A ocupat locul doi, cu aproape 35% din voturi. În 2022 a ajuns în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), iar în octombrie ajunsese chiar să fie în conducerea partidului, alături de Varujan Vosganian și primarul din Chiajna, Mircea Minea.
Sorin Constantinescu, fondator al unei companii de jocuri de noroc, a ajuns și el în AUR. Racolarea vine în contextul în care, în urmă cu o lună, liderul AUR, George Simion, declarase că jocurile de noroc trebuie interzise complet în mediile defavorizate.
Un alt personaj ajuns la AUR este Ilan Laufer, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Tudose și fost consilier al premierului Viorica Dăncilă.
Absolvent al Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport, Laufer a devenit om de afaceri în domeniul imobiliar. La finalul lui 2019, a anunțat înființarea propriului partidul, Forța Identității Naționale, care cerea schimbarea imnului național și reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
