Convocatorul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost trimis la ora 17.00 și întâlnirea online s-a desfășurat începând cu ora 20.00. 88 de judecători dintre cei 102 ai instanței supreme au participat la ședința Secțiilor Unite.
80 dintre ei au votat pentru sesizarea Curții Constiuționale (CCR) în privința legii fugarilor, în timp ce opt s-au opus cererii Alinei Corbu.
O oră și jumătate mai târziu, ÎCCJ anunța rezultatul votului. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce privește legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal”, spune instanța supremă.
Drepturile cetățenilor
În esență, cei 80 de judecători susțin că legea fugarilor ar fi neconstituțională deoarece s-ar încălca articolul 21 din Constituție care spune că „Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”, combinat cu un alt articol care spune că „percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege”.
O altă critică privește faptul că legea fugarilor s-ar aplica celor condamnați definitiv și plecați deja din țară.
În acest sens, este invocat articolul 15 din Constituție, care spune că „cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea” precum și „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
Ce prevede legea fugarilor
Dezbătută în procedură de urgență, legea inițiată în octombrie 2023 de Ministerul Justiției ar adăuga între 3 luni și 3 ani la pedeapsa primită, dacă cel condamnat nu se prezintă în termen de o săptămână la poliție.
Noutatea este că pedeapsa suplimentară s-ar aplica și celor care s-au ascuns de autorități înainte ca legea să fie modificată.
Pe 29 noiembrie, actul normativ a trecut de Parlament cu o largă majoritate, iar de pe 4 decembrie curg cele trei zile în care poate fi contestat la CCR. Abia după ce trece de controlul de constituționalitate, declanșat odată cu sesizarea ÎCCJ, legea poate fi trimisă la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Legea putea fi atacată la Curtea Constituțională pentru a fi verificată înainte de promulgare doar de Avocatul Poporului sau de Înalta Curte. Acesta a fost și motivul pentru care, pe ultima sută de metri, șefa instanței supreme a decis să convoace judecătorii, în prag de noapte, și să blocheze legea.
Motivarea deciziei ÎCCJ nu a fost încă făcută publică.
Tăcere generalizată
Am întrebat mai mulți profesori și avocați specialiști în drept cum comentează decizia Curții Supreme, însă cu toții au refuzat să discute pe marginea subiectului, sub pretextul că nu sunt la curent cu tema.
Nu e prima dată când ÎCCJ contestă o lege a Parlamentului la Curtea Constituțională.
În aprilie 2023, ÎCCJ a decis să sesizeze CCR în legătură cu legile justiției, pentru că nu era menționat un prag pentru a incrimina abuzul în serviciu. Curtea nu a fost de acord nici cu reintroducerea probelor rezultate din interceptările SRI făcute pe mandate de siguranța națională.
Ministrul Justiției nu renunță la idee
Întrebată ce crede despre decizia ÎCCJ de a sesiza Curtea Constituțională privind legea fugarilor, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a susținut că nu știe motivele invocate de judecători, dar că susține în continuare actul normativ.
„Este un demers (al judecătorilor de la ÎCCJ n.red.) pe care legea îl prevede. Este o lege bună, necesară, susținută de Guvern. Așteptăm decizia CCR. Până atunci, vom comunica Curții Constituționale opinia noastră de susținere a acestei legi. În Parlament a fost votată cu 230 de voturi din 235 deputați prezenți. Să nu punem carul înaintea boilor. Așteptăm decizia Curții Constituționale, apoi voi avea o replică”, a promis Gorghiu.
Cât privește fenomenul condamnaților fugari, acesta a luat proporții. Numai din Germania, anul acesta, au fost extrădați 150 de condamnați definitiv.
Potrivit ministerului Justiției, în 2023 au fost aduși în țară peste 600 de condamnați care au părăsit teritoriul țării înainte să-și afle pedepsele.
Dispăruți, dar controlați judiciar
Ultimul caz mediatizat a fost cel al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Condamnat la 5 ani închisoare pentru fapte de corupție, el a fugit din țară folosind pașaportul unei rude.
A fost prins de autoritățile din Germania și a refuzat procedura simplificată de extrădare. Urmează un proces care va stabili dacă Cherecheș va executa pedeapsa în țară sau în Germania.
Într-un alt caz, un interlop periculos a dispărut înainte de condamnare, deși avea control judiciar. Este vorba de Lucian Boceanu, liderul unui clan care trafica fete și care a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru trafic de persoane.
Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț și important lider politic, a fost condamnat la 6 ani și 8 luni închisoare. Înainte de sentință și-a stabilit reședința în provincia Brescia, apoi s-a predat în Bari pentru a fi judecat în sudul Italiei. În prezent este în libertate și a fost supus unei expertize medicale după ce a susținut că suferă de depresie.
Sorin Oprescu, fost primar al Bucureștiului, a fost condamnat în 2022 la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită. A plecat din țară și s-a stabilit în Grecia. Curtea de Apel din Atena a decis să nu-l extrădeze după ce a invocat condițiile din închisorile din România.
Europa Liberă a scris că, în 2020, potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și ale Poliției Române, unul din cinci condamnați definitiv dispare de la domiciliu înainte de pronunțarea unei sentințe de închisoare cu executare.
La acel moment, 4.514 persoane condamnate definitiv erau date în urmărire generală.
