De ce au ajuns spitalele din România să aibă deficit de medici și asistente?

Deficitul de personal medical s-a accentuat în ultimul an, pentru că, în mai 2023, Guvernul a blocat concursurile pentru posturile publice, iar angajările se puteau face numai prin memorandum pentru fiecare domeniu în parte.

Managerii spitalelor de stat spun că, din cauza lipsei medicilor și asistentelor, angajații actuali sunt supraaglomerați, iar cei care au de suferit sunt pacienții, care nu mai primesc îngrijirea medicală așa cum ar trebui.

În acest caz se află și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babes” din Capitală, unul din cele mai mari din țară.

Managerul Simin Florescu spune că spitalul are 100 de posturi vacante, preponderent de medici și personal medical și auxiliar.

„Avem lipsă 11 posturi de medici, 38 de asistenți, 20 și ceva de infirmiere. Asistența medicală în spital are de suferit pentru că, de exemplu, avem o mare provocare lună de lună să facem turele asistenților și infirmierilor, ajungem la momente chiar tensionate în care trebuie să chemăm lumea din concediu”, a spus Simin Florescu.

Medicul spune că zilele acestea, în spital, este epidemie de rujeolă, iar cazurile de gripă cresc în fiecare zi.

Simin Florescu consideră că procedura de angajare ar trebui simplificată.

„Angajarea atunci când se face durează cam două luni de la momentul în care ai dat anunțul. Angajarea în stilul ăsta ne va aduce oameni peste două luni, dacă se va înscrie cineva la concurs, pentru că nivelul de muncă este foarte mare, iar nivelul de retribuție pentru personalul mediu este deplorabil”, a spus Florescu pentru Europa Liberă.

O asistentă îngrijește 25 de copii

Aceeași situație este și la Spitalul de Copii „Victor Gomoiu” din București, unde sunt vacante 152 de posturi.

Managerul Maria Enescu spune că cea mai mare problemă este la asistente.

„Având în vedere perioada asta de rujeolă, gripă, răceli, am ajuns în situația ca o asistentă să gestioneze 25 până la 31 de pacienți, care cât sunt într-o secție”.

În mod legal, o asistentă ar trebui să aibă grijă de 8 până la 12 paturi.

„Acum, rămânând într-o singură asistentă pe tură, gestionează toți pacienții. Asta creează nemulțumiri în rândul aparținătorilor, pentru că nu poți să faci tratamentul pentru toți copiii și se mai decalează ora de tratament”, spune Maria Enescu.

Cea mai gravă situație este la Camera de Gardă de la Spitalul „Victor Gomoiu”, unde lipsesc zece asistenți, care nu pot fi supliniți cu asistenții din secție, pentru că trebuie pregătiți ca pentru urgențe.

Din acest motiv, pacienții au de așteptat câte 4-5 ore. „Părinții devin recalcitranți, se iau la bătaie sau intră peste asistentele șefe și le cer explicații pentru timpul mare de așteptare. În ultima perioadă, aproape zilnic, medicii au chemat poliția din cauza ambuscadelor”, mai spune Maria Enescu pentru Europa Liberă.

Spitalul „Victor Gomoiu” și Spitalul „Victor Babeș” aparțin de Primăria Capitalei.

Dar situația este aceeași și în spitalele din subordinea Ministerului Sănătății. Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă şi Toxicologie la Spitalul Floreasca, spune că și în spitalul și specialitatea în care lucrează el există deficit de personal.

„Din păcate, nu am înţeles nimic din pandemie, când, într-o criză sanitară, am observat că deficitul de personal din Terapie Intensivă a fost cuantificat în vieţi omeneşti. Este evident faptul că nu putem avea pretenţia ca un asistent medical, care a terminat şcoala post-liceală, să ajungă să lucreze în secţiile de Terapie Intensivă. Este nevoie de o perioadă de învăţare de câteva luni de zile, ca el să se poată acomoda cu situaţiile particulare pe care le regăsește într-o secţie de reanimare”, a spus Radu Țincu.

Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) a organizat luni, 8 ianuarie 2024, prima întâlnire de lucru cu managerii spitalelor, directorii medicali, cadre medicale şi preşedinţi ai asociaţiilor de pacienţi şi lideri ai SANITAS.

Directorul general al ASSMB, Oana Sivache, a declarat că ea și managerii au decis să ceară un plan naţional pe termen mediu şi lung, de politici de sănătate publică.

„Cerem Ministerului Sănătăţii să recunoască starea de urgenţă cu privire la lipsa de personal din sistem şi să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate, pe o perioadă determinată de un an de zile, similar procedurilor din pandemie”, a spus Oana Sivache.

„Deficitul de medici de care suferă România astăzi este determinat de mai mulţi factori, în special de decizii fără analiză care să ţină cont de realităţile sistemului la nivelul organismelor decidente. Vorbim despre un deficit de aproximativ 15.000 de medici la nivel naţional”, a spus Oana Sivache.

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, arată că există deficit de personal în toate spitalele de pediatrie din țară

„Specialitatea de pediatrie este foarte grea și este mai puțin motivantă. În marea majoritate a spitalelor de pediatrie salariile sunt mici, asistentele sunt prost plătite”, spune Vasile Barbu.

Un alt deficit important de personal este la spitalele de pneumologie și de boli infecțioase, completează Barbu.

Curtea de Conturi: România are cei mai puțin medici la 100.000 de locuitori

Faptul că spitalele din România au mai puțini medici decât necesarul este confirmat de un raport al Curții de Conturi – Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești pentru perioada 2014-2021, consultat de Europa Liberă.

Raportul arată că România se situează pe penultimul loc din Uniunea Europeană în privința numărului de medici, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori. Grecia este în fruntea clasamentului cu 610,4 doctori la 100.000 de locuitori.

Raportul Curții de Conturi arată că, în perioada 2014-2021, numărul de medici la 100.000 locuitori a crescut cu 42% în 2021 față de 2014, pe fondul creșterilor salariale. Însă, există diferențe semnificative ale numărului de medici între regiunile de dezvoltare, respectiv Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov are 397,24 medici/100.000 locuitori, față de Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, cu doar 75,25 medici/100.000 locuitori.

Îți mai recomandăm

Medicii și asistenții din București anunță grevă generală în februarie

De asemenea, raportul mai arată că, la nivel național, nu au fost scoase la concurs, în medie, 83% din posturile vacante, ceea ce a determinat ca deficitul de medici existent la nivelul unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății să ajungă la 1.231 medici/an.

Cei mai mulți medici lipsesc din specialități medicale precum anestezie, terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie.

Deficitul de medici nu a fost acoperit, cu toate că cifrele de școlarizare pentru rezidențiat au crescut. Față de anul 2016, când numărul medicilor rezidenți intrați în pregătire prin concurs de rezidențiat a fost de 13.508, în 2021, numărul acesta a fost de 26.599.

Europa Liberă a solicitat un punct de vedere Ministerului Sănătății cu privire la deficitul de personal medical din spitalele subordonate, dar până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.

Îți mai recomandăm

Șpăgi pentru posturi în spitale. Cazul Botoșani și de ce ar costa un post de asistent medical 15.000 de euro