BRUXELLES -- Din inima Uniunii Europene, în interiorul clădirilor impunătoare ale „Cartierului European” din capitala belgiană, vine o dovadă evidentă a slăbiciunii blocului comunitar.
Fără utilizarea unui VPN sau alte instrumente de ocolire, un corespondent al Serviciului Balcanic al RFE/RL a putut accesa site-urile web și serviciile de streaming ale RT - cunoscut anterior sub numele de Russia Today - și Sputnik din clădirile Comisiei Europene și ale Consiliului European.
Site-urile au fost accesibile în câteva limbi de circulație internațională, în ciuda „suspendării urgente” de către Consiliul European, în primele săptămâni ale invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, pe 24 feburarie 2022.
La aproape doi ani după ce au fost impuse sancțiuni la nivelul UE pentru a contracara propaganda rusă care susține războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, paginile web ale posturilor media RT și Sputnik, susținute de Kremlin, sunt încă ușor accesibile în multe țări din UE, inclusiv în instituțiile care au elaborat regulamentele care le vizează.
La Bruxelles, videoclipurile, textele și alte tipuri de conținut ale celor două publicații rusești pro-război sunt disponibile în limbile engleză, franceză, germană, sârbă, spaniolă și arabă.
Jurnaliști ai Serviciului Balcanic al RFE/RL a folosit, de asemenea, rețele private virtuale (VPN) pentru a se da drept utilizatori în alte 19 state membre ale UE și în fiecare caz a fost posibil să ajungă fără probleme pe site-urile RT și Sputnik.
Ușurința accesului este o lovitură clară dată eforturilor occidentale de a pedepsi Rusia pentru invazie și de a combate dezinformarea Kremlinului, prin care încearcă să justifice sau să gireze conflictul.
„Sancțiunile acoperă toate mijloacele, prin cablu, satelit, IPTV... site-uri web și aplicații”, a declarat Johannes Bahrke, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene responsabil pentru economia digitală, cercetare și inovare, pentru RFE/RL.
„Toate licențele, autorizațiile și acordurile de distribuție relevante sunt suspendate”, a spus acesta.
Responsabilitatea furnizorilor de internet
Bahrke și alți oficiali europeni, precum și experți externi, spun că problema provine din obstacolele în calea punerii în aplicare de către cele 27 de state membre ale UE și de către organismele sau agențiile lor relevante.
Pentru a pune în aplicare interdicția, spun observatorii, autoritățile din fiecare stat membru trebuie să ceară furnizorilor locali de servicii să elimine accesul la site-urile web gestionate de ruși.
Experții spun că cea mai sigură metodă este interzicerea domeniilor și a unor adrese specifice de site-uri web la nivel național.
„Autoritățile naționale desemnează organismele sau agențiile guvernamentale relevante responsabile [pentru] implementarea și aplicarea sancțiunilor UE, în funcție de sectorul pe care îl acoperă”, a declarat Tinatin Cervadze, expertă în domeniul sancțiunilor europene la Open Society Institute, o organizație neguvernamentală creată și finanțată de miliardarul George Soros.
Organizația are o experiență vastă în ceea ce privește eficacitatea politicilor UE în raport cu vecinii săi apropiați și mai îndepărtați, inclusiv Rusia.
În sfera mass-media, a sugerat Tinatin Cervadze, punerea în aplicare a sancțiunilor este lăsată la latitudinea furnizorilor de servicii de internet.
În cazul postului RT, Johannes Bahrke a spus că Uniunea Europeană a sancționat acest mijloc de informare în limba engleză, dar și în Germania, Franța și Spania - și, în cele din urmă, în limba arabă, precum și RT Balkan în limba sârbă.
Cazul sârbesc reprezintă o provocare specială pentru UE și Occident. Președintele Aleksandar Vucic a refuzat cu fermitate să determine țara sa, candidată la UE, să participe la sancțiunile antirusești, ceea ce face ca aceasta să fie singura țară de pe continent, în afară de Turcia și Belarus, care evită să se distanțeze, cel puțin formal, de Rusia.
Sputnik și-a început operațiunile în această țară în 2019 și are un birou la Belgrad, iar RT și-a lansat operațiunile în limba sârbă la sfârșitul anului 2022, la câteva luni bune de la începerea războiului pe scară largă.
„Este la latitudinea furnizorilor relevanți să blocheze accesul la site-urile web ale punctelor de vânzare vizate de sancțiuni, inclusiv subdomeniile sau domeniile nou create, și la latitudinea autorităților naționale relevante să ia orice măsuri de reglementare însoțitoare necesare”, a completat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Serviciul Balcanic al RFE/RL a cerut explicații de la anumiți furnizori de servicii din Belgia, unde își au sediul instituțiile UE, și de la Ministerul belgian al Telecomunicațiilor. Două săptămâni au trecut fără niciun răspuns.
În rest, blocul comunitar a demonstrat urgența eforturilor sale de a contracara operațiunile de influență rusești prin intermediul mass-media.
„Propagandă de război la scară globală”
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a înființat proiectul emblematic EUvsDisinfo în 2015. Acesta descrie RT și Sputnik ca fiind "„nu organizații media, ci arme de înșelăciune [ale] Kremlinului”.
Pe site-ul EUvsDisinfo se precizează că principalul obiectiv al proiectului este de a crește gradul de conștientizare și de înțelegere a publicului cu privire la operațiunile de influență și dezinformare ale Rusiei și de a-i ajuta pe cetățenii din Europa, și nu numai, să dezvolte rezistență la informațiile digitale și la manipularea mediatică.
„Rusia își însoțește războiul ilegal împotriva poporului ucrainean cu un război informațional și cu o propagandă agresivă de război la scară globală”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al lui Borrell, în timp ce prezenta raportul privind interferențele străine și dezinformarea pe 23 ianuarie.
„Regimul de la Kremlin a transformat mass-media controlate de stat în instrumente de manipulare a informațiilor și de război informațional. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană a interzis [un număr] dintre ele, inclusiv Russia Today și Sputnik, din spațiul mediatic al UE”, a adăugat el.
Evhen Fedchenko, coproprietar și editor al site-ului StopFake, cu sediul la Kiev, care a fost înființat în mod expres pentru combaterea propagandei rusești, în perioada ocupării și anexării Crimeei de către Rusia din Ucraina în 2014, a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că restricțiile impuse de UE în 2022 „sunt acum aproape inexistente”.
„Rusia își reface rapid capacitățile, înțelegând că nu există eforturi serioase pentru a o împiedica să ocupe spațiul informațional european folosind toate instrumentele disponibile: reînarmarea presei tradiționale precum RT sau Sputnik; influencerii din fiecare parte a lumii; deținerea de companii media locale; și folosirea [influenței] tot mai mari a [serviciului de mesagerie]... Telegram și [a] platformei de socializare TikTok [controlată de China]”, a declarat Fedchenko.
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a avertizat recent cu privire la consecințele unui astfel de eșec, în condițiile în care pachetele masive de ajutor din partea SUA și UE rămân blocate pe fondul discuțiilor despre un impas în război și așa-numita oboseală a Ucrainei în Occident.
„Suntem mult mai vulnerabili la această amenințare, deoarece informațiile circulă cu viteza luminii”, a declarat Borrell în ianuarie, când a anunțat noi măsuri pentru a combate interferențele străine și dezinformarea.
„Amenințare majoră la adresa democrațiilor liberale”
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) este serviciul diplomatic al UE, care pune în aplicare politica externă și de securitate a celor 27 de țări membre.
Un raport publicat pe 23 ianuarie de SEAE a sugerat că aliații occidentali ai Kievului nu se pot aștepta să fie cruțați de o nouă manipulare și interferență a informațiilor străine, în special de către Rusia și China.
„Țintele atacurilor sunt cu adevărat globale. (...) Țara cel mai des vizată a fost Ucraina, cu 160 de cazuri înregistrate” din totalul de 480 de cazuri studiate, se precizează în raport.
Josep Borrell a adăugat în prefața raportului că manipularea și interferența informațiilor străine „reprezintă o amenințare majoră pentru democrațiile liberale, care se bazează pe informații libere și deschise”.
Este „o problemă pe care trebuie să o abordăm, în interiorul UE și împreună cu partenerii noștri”, a adăugat oficialul european.
Mai mulți experți externi spun că, în absența unor acțiuni mai energice, sistemul de sancțiuni este depășit de regimurile autoritare, inclusiv când vine vorba de mass-media.
„Un astfel de sistem va oferi un răspuns proporțional și strict reglementat la activitățile de propagandă răuvoitoare și de dezinformare din partea țărilor terțe care batjocoresc în mod sistematic libertatea de exprimare”, a declarat Julie Mazercak de la Reporteri fără frontiere, organizația de supraveghere a mass-media cu sediul la Paris, pentru RFE/RL.
Platformele de radiodifuziune terestră, prin cablu și prin satelit sunt, în general, mai simplu de supravegheat și controlat decât internetul, care poate fi accesat printr-o gamă largă de dispozitive care utilizează sisteme de operare diferite.
Difuzarea RT în limbile naționale a fost interzisă în Regatul Unit, Germania, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania înainte de sancțiunile UE care au urmat invaziei la scară largă a Ucrainei în 2022.
