„Apărați-vă patria! Serviți cu onoare”. Astfel de anunțuri au început să fie publicate activ la începutul lunii decembrie pe mai multe canale de Viber și Telegram destinate locuitorilor din Transnistria și din autonomia găgăuză – „Pridnestrovie” și „Gagauzskaia respublika”.
Tot atunci, Alexandr Kalinin, un politician pro-rus originar din R. Moldova, a anunțat că a creat detașamentul „Dnestr”, din care vor face parte „moldoveni dispuși să participe la război”.
„Bună ziua! Sunt din Transnistria, am 55 de ani. Am vreo șansă să ajung la SVO (operațiunea specială militară)?”, întreabă un utilizator cu numele AnD pe canalul privat de Telegram „Moskovskii recruter”, unde duc anunțurile de recrutare.
Andrei este din Tiraspol și lucrează montator de ferestre la o fabrică din Bender. El spune că așteaptă acum ca punctul consular al Federației Ruse de la Tiraspol să-i prelungească pașaportul rusesc expirat, ca să poată merge în Rusia.
„Simt că trebuie să fiu acolo (n.r. pe câmpul de luptă]). Îmi dau seama că s-ar putea să nu mă mai întorc. Ei, bine, asta-i soarta”, spune bărbatul, într-o discuție cu jurnalistul Europei Libere care se dă drept o persoană interesată de procedura de recrutare.
Andrei vrea să facă parte anume din detașamentul „Dnestr” al lui Kalinin, motivând că acolo sunt „frații noștri”, „oameni care împărtășesc aceleași idei” ca și el.
La întrebările altor bărbați din Transnistria, administratorul canalului „Moskovskii recruter” spune că este important ca ei să ajungă la Moscova și să aibă pașaportul rusesc și livretul militar rusesc, pot fi cazați la un hostel și vor fi ajutați să-și perfecteze livretul dacă nu-l au.
Recrutorul le promite unora să le ramburseze cheltuielile de drum. Alții sunt sfătuiți să împrumute bani de la rude și să „restituie datoria atunci când vor veni primele plăți”.
Pentru că de la începutul războiului nu mai sunt rute directe, moldovenii pot merge În Rusia cu avionul de la Chișinău, cu escală la Istanbul sau Dubai, sau cu autocarul, prin Europa, înconjurând Ucraina.
„Spuneți că sunteți voluntar pentru detașamentul «Dnestr»”
Și Alexandr Kalinin îndeamnă periodic moldovenii, pe conturile sale de pe rețelele de socializare, să se alăture formațiunii militare pe care a creat-o. Doritorii pot lua legătura persoanele responsabile de recrutare pe Telegram sau la un număr de telefon lăsat de Kalinin.
Europa Liberă a contactat acești recrutori pe Telegram și a aflat că, pentru a intra în detașamentul „Dnestr”, doritorii trebuie să aibă între 18 ani și 59 de ani, să fie cetățeni ruși sau solicitanți de cetățenie rusă și să dețină un livret militar.
Aceste documente sunt suficiente ca să semneze „un contract de voluntariat” cu Ministerul rus al Apărării, dar la Sankt Petersburg.
- Te-ar putea interesa și: Președinta retrage cetățenia Republicii Moldova unui politician pro-rus care susține deschis invazia în Ucraina
Potrivit anunțurilor postate de Kalinin, contractul poate fi semnat pe o perioadă între șase luni și 3 ani. Voluntarilor li se promite o plată unică de 500.000 de ruble (4.800 de euro) și un salariu lunar de 220.000 de ruble (2.100 de euro), cazare, trei mese pe zi, asigurare de viață, statut de „veteran al acțiunilor militare” și indemnizații în caz de rănire sau deces, de la 3 până la 12 milioane de ruble (între 29.000 și 116.000 de euro).
„Mâine, la ora 9:00, să fiți la biroul de înrolare militară din districtul Vasileostrovski. Mergeți la etajul trei, biroul 54. Trebuie să spuneți: «Sunt voluntar pentru detașamentul Dnestr»”, ne-a explicat recrutorul căruia i-am cerut detalii într-o conversație privată pe Telegram.
Detașamentul „Dnestr” este în prezent singura formațiune militară care recrutează, în mod activ și deschis, cetățeni moldoveni. La sfârșitul lui noiembrie 2023, Kalinin a fost lipsit de cetățenia Republicii Moldova. Procurorii moldoveni l-au pus sub învinuire pentru mercenariat, propaganda războiului și instigarea la acţiuni violente, iar Uniunea Europeană și Canada l-au inclus în listele de sancțiuni, considerându-l un „colaborator al Kremlinului” în teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă.
Nu se știe câți moldoveni a reușit să recruteze până acum Kalinin pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Nici el nu oferă cifre. „Vom crește și vom deveni o armată”, spune Kalinin, într-un interviu acordat ziarului rus „Vzglead”, publicat pe 1 februarie.
Pe rețelele de socializare, politicianul publică în mod regulat fotografii cu luptători care ar fi membri ai detașamentului „Dnestr”. „Aici sunt voluntari străini din detașamentul nostru. Nigerianul Vanika este responsabil de bucătărie astăzi”, a descris Kalinin o înregistrare video, publicată pe Facebook.
Nigerianul „Vanika” luptă, de fapt, în batalionul „Skif” al brigăzii de cazaci „Terek”. Cel puțin, așa este prezentat într-un alt articol publicat în ziarul „Vzglead”, despre străinii care luptă împotriva Ucrainei.
Kalininin folosește imaginea nigerianului și în alte postări prin care încearcă să-i atragă pe moldoveni pe front.
Legăturile duc spre serviciile secrete militare rusești
Kalinin spune în interviul din „Vzglead” că unitatea sa face parte din batalionul „Skif”, care, la rândul său, este subordonat brigăzii „Terek”. Această brigadă a fost creată în vara anului 2022 (inițial era un batalion), la inițiativa lui Iuri Ceaika, fost procuror general al Federației Ruse și tatăl lui Igor Ceaika, un apropiat al ex-președintelui Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon. Igor Ceaika a fost inclus în listele de sancțiuni ale Statelor Unite și Uniunii Europene, alături de oligarhi și oameni de afaceri moldoveni, pentru „încercările de a destabiliza situația din Republica Moldova”.
Kalinin nu divulgă niciodată unde luptă detașamentul său. La finele lui octombrie 2023, presa pro-Kremlin a relatat că batalionul „Skif” ar fi anihilat un convoi al Forțelor Armate Ucrainene în apropiere de orașul Soledar, „menținând apărarea” în acea zonă.
O investigație recentă a proiectelor Europei Libere „Sistema” și „Scheme” arată că batalionul „Skif” este parțial completat prin intermediul grupării de mercenari „Redut”, înființată de serviciile secrete militare rusești (GRU) cu scopul de a recruta oameni pentru războiul din Ucraina.
Potrivit investigației Europei Libere, gruparea „Redut” este una fictivă, dar subordonată Ministerului rus al Apărării și furnizează oameni pentru, cel puțin, 20 de formațiuni armate, cu un număr total de zeci de mii de persoane.
Aceste unități militare nu au o structură sau o ideologie comună. Singurul lucru care-i unește este schema de recrutare: recrutul semnează un contract cu o companie inexistentă, este repartizat la o unitate militară reală sau „virtuală” (așa cum este detașamentul lui Kalinin) și primește bani de la Ministerul rus al Apărării.
Doi recrutori cu care a discutat Europa Liberă Moldova au confirmat că aceeași schemă este folosită pentru a suplini detașamentul „Dnestr”. Aceștia au spus că recrutează voluntari, care ulterior semnează un contract „cu o companie privată”, în timp ce Ministerul rus al Apărării se ocupă de distribuirea lor în formațiuni militare.
Cum luptă autoritățile moldovene cu mercenariatul
Mercenariatul este interzis în Republica Moldova. Articolul 130 al Codului Penal definește mercenarul drept persoana special recrutată, în țară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat, care ia parte la operaţiunile militare în vederea obţinerii unui avantaj personal sau a unei remunerări promise de o parte la conflict sau în numele acesteia, care nu este nici cetăţean al părţii la conflict, nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict, nu este membru al forţelor armate ale unei părţi la conflict şi nu a fost trimisă de către un stat, altul decât partea la conflict, în misiune oficială ca membru al forţelor armate ale statului respectiv.
Acum un an, Ministerul de Interne a spus Europei Libere că, din 2014 și până la sfârșitul anului 2022, o singură persoană a fost condamnată pentru mercenariat. În această perioadă, procuratura a investigat 21 de dosare penale pentru mercenariat.
Într-o discuție cu jurnaliștii Europei Libere, șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a explicat că instituția cooperează cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și cu Procuratura atunci când mercenari încearcă să traverseze granița Republicii Moldova.
În ultima perioadă, susține șeful poliției de frontieră, nu au existat astfel de cazuri în Moldova. „Dar anterior, știu, am avut astfel de cazuri. Am identificat persoane care au fost recrutate și au participat la diferite etape ale războiului din Ucraina. Noi transmitem aceste persoane colegilor noștri de la SIS”, a spus Ruslan Galușca, numit în această funcție în ultimele zile din 2023.
Bazele de date analizate de Europa Liberă conțin numele a opt cetățeni moldoveni care au fost recrutați de gruparea de mercenari „Wagner” și care au participat sau continuă să participe la diferite conflicte (în Siria și Ucraina în 2014, în Ucraina în 2022). Doi dintre ei, originari din Chișinău și Florești, au fost uciși în conflictul din Siria în 2018, dar au luptat anterior și în estul Ucrainei, în 2014.
De asemenea, se știe cel puțin trei cetățeni moldoveni au murit luptând în Ucraina de partea armatei ruse, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022.
În mai 2022, Universitatea din Briansk, Rusia, a raportat moartea în „operațiunea militară specială” a unui absolvent, în vârstă de 24 de ani, originar din Ceadîr-Lunga.
În iunie 2022, a fost anunțată moartea unui bărbat originar din Bălți, care se mutase în Rusia mai mulți ani în urmă și care a participat la invazia Ucrainei în 2022, ca membru al Diviziei 106 a forțelor aeropurtate.
În iulie 2022, site-ul „Priazovskaia Step” a scris despre moartea unui găgăuz de 25 de ani, originar din satul Chiriet Lunga, care, la fel, a participat la invazia Ucrainei.
