În strategia prezentată marți, 5 martie, Comisia Europeană spune clar că, în acest moment, industriile de apărare din cele 27 de state membre ale Uniunii nu pot face față cererii de muniție și echipamente militare a Ucrainei și nici nevoilor proprii în caz de criză pe teritoriul Uniunii.
Strategia urmează să fie trimisă Consiliului și Parlamentului European, unde va fi dezbătută și supusă la vot.
O primă dovadă a lipsurilor este incapacitatea statelor membre de a livra, așa cum au promis, un milion de proiectile Ucrainei în perioada martie 2023-martie 2024.
Deși fabricile de muniție și armament și-au crescut capacitatea de producție cu 50% în ultimii doi ani, spune Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii pentru Politică Externă, pentru a ajuta Ucraina, unele state membre tot au fost nevoite să cumpere produse militare din afara blocului comunitar.
Există și cifre: „De la începutul războiului (n.r. din Ucraina), au fost cheltuite 100 de miliarde de euro pentru achiziții militare. 60% dintre acestea au fost din SUA. Așa ceva nu mai este sustenabil”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta Comisiei Europene.
Aceasta adaugă: „Avem nevoie de un echilibru transatlantic în relația cu Statele Unite”.
Disproporția între UE și SUA este mare și în ceea ce privește producția de muniție și armament.
Josep Borrell: „Din 2022, industriile europene de apărare din UE au produs arme și muniție în valoare de 58 de miliarde de euro, în timp ce Statele Unite au fabricat produse similare în valoare de 215 miliarde de euro”.
În strategia de dezvoltare a industriei de apărare a Uniunii, consultată de Europa Liberă, se arată că, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, 78% din achizițiile militare ale statelor membre ale Uniunii au fost de la companii din afara UE.
Pe de altă parte, Josep Borrell a explicat că, în prezent, 90 la sută din producția militară din UE este concentrată în câteva țări, iar jumătate din producție e exportată.
În Uniunea Europeană, Franța, Germania, Suedia și Italia sunt printre marii producători de muniție și armament.
„Avem nevoie de o producție mai mare (n.r., de muniție) și avem nevoie de finanțare pentru așa ceva”, a spus ministrul de Externe al Uniunii Europene.
Ce prevede strategia industrială de apărare a UE
Noua strategie a Uniunii prevede, printre altele, un program comun de achiziții militare.
Margrethe Vestager spune că Guvernul Uniunii vrea ca, până în 2030, 40% dintre achiziții să se facă ca urmare a unor colaborări între state membre.
Acum, doar 18 la sută dintre achizițiile militare sunt realizare în colaborare.
Un exemplu este cel al sistemelor de apărare antiaeriană cu rază mică și medie de acțiune Shorad-VShorad, unde Franța a cooptat alte patru state europene și așteaptă ca România să se asocieze.
De altfel, România are în curs o licitație pentru acest tip de armament.
De asemenea, jumătate dintre achizițiile militare din Uniune ar trebui să se facă din interiorul blocului comunitar, propune Comisia Europeană.
Asta înseamnă că politica de achiziții militare a unor state precum România ar putea fi afectată, având în vedere că cele mai scumpe dotări pe care le face Ministerul Apărării sunt din Statele Unite.
De exemplu, cel mai mare contract din istoria Armatei României, în valoare de 6,5 miliarde de dolari, este cel pentru cumpărarea de avioane de luptă F-35 din SUA.
Pe locul doi ca valoare se află contractul pentru sisteme americane de apărare antiaeriană Patriot, în desfășurare acum, în valoare de 4 miliarde de dolari.
Comisia Europeană propune statelor membre
- Să achiziționeze cel puțin 40 % din echipamentele de apărare în colaborare până în 2030;
- Să se asigure că, până în 2030, valoarea comerțului în domeniul apărării în interiorul UE reprezintă cel puțin 35 % din valoarea pieței UE a apărării;
- Să aloce treptat, cel puțin 50 % din bugetul lor de achiziții publice în domeniul apărării pentru cumpături de la companii din UE până în 2030 și a 60 % până în 2035.
În strategia de dezvoltare a industriei de apărare din UE e prevăzută și alocarea, din bugetul comunitar în curs (2020-2027), a 1,5 miliarde de euro pentru finanțarea unor întreprinderi mici și mijlocii care produc arme și muniții.
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a explicat: „Se creează un fond de garantare pentru credite bonificate pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria de apărare. Finanțarea din partea Uniunii este de 30-40%”, a completat ministrul Uniunii.
Totodată, Comisia Europeană propune instituirea unui cadru standard pentru viitoarele contracte care privesc achizițiile militare de la producători din UE.
De asemenea, documentul prezentat acum de Comisia Europeană arată că este nevoie de atragerea celor mai buni tineri în industriile de apărare.
„Pregătirea apărării trebuie să fie integrată în toate politicile Uniunii Europene și în toate societățile noastre”, scrie în documentul adoptat de comisarii Uniunii marți, 5 martie.
Comisia mai propune organizarea de evenimente tip „hackatlon operațional” la care să participe reprezentanți ai armatelor și cei care lucrează în companii start-up. Împreună, aceștia ar trebui să rezolve probleme similare celor apărute pe frontul de luptă din Ucraina.
Industria de apărare din Ucraina se va putea asocia cu cea din UE
Un capitol aparte din strategia pentru o industria de apărare mai eficientă a Uniunii se referă la fabricile de profil din Ucraina.
Comisia spune că Ucraina a devenit deja un partener „crucial” al Uniunii în ceea ce privește domeniul Apărării. Așa că propune ca Ucraina să poată participa la achiziții militare comune ale statelor din blocul comunitar.
Acest pas ar ajuta și la integrarea mai rapidă a Ucrainei în UE, cred oficialii Comisiei.
Comisarul european Thierry Breton a precizat că industria de apărare a Ucrainei va fi eligibilă la finanțare europeană.
Este însă doar unul dintre avantajele prevăzute în strategia prezentată de Comisia Europeană marți, 5 martie.
Uniunea în ansamblu și statele membre separat au acordat Ucrainei, în cei doi ani de război, ajutor militar în valoare de 28 de miliarde de euro.
Țara invadată de Rusia are nevoie, după cum a spus ministrul de Externe al UE, Josep Borrell, de 2,5 milioane de proiectile pe an în războiul de apărare.
Un milion de proiectile a promis UE în martie 2023 că va fi livrat Armatei Ucrainei până în martie 2024, ceea ce nu s-a întâmplat.
Și România ar fi trebuit să contribuie la livrarea către Ucraina de proiectile de 155 de mm, însă fabricile Ministerului Economiei nu au reușit să asambleze linia de producție necesară.
Marți, 5 martie, comisarul Thierry Breton a anunțat că prin noile programe de dezvoltare ale Uniunii, producția de muniție de calibru 155 mm va fi dublată.
Ce urmează după prezentarea strategiei
După ce Comisia Europeană și-a prezentat strategia industrială de apărare, Consiliul European și Parlamentul European urmează să-și prezinte punctele de vedere.
Nu este clar deocamdată dacă acest lucru se va întâmpla până la alegerile europarlamentare din iunie, dar fiind că peste două luni, în mai, candidații intră în campanie electorală.
Oricum, Comisia precizează că următorii aleși ai Uniunii vor trebui să aloce sumele necesare aplicării strategiei industriale de apărare în bugetul pentru perioada 2028-2035.
Până la următorul exercițiu bugetar, statele membre ale Uniunii vor cheltui încă 380 de miliarde de euro pentru apărare, a anunțat comisarul european Thierry Breton.
Și asta pentru că toate statele Uniunii care sunt și membre NATO și care nu au alocat încă 2% din produsul lor intern brut pentru apărare o vor face în curând, așa cum a stabilit Alianța Nord Atlantică.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
