- Între 2016 și 2024, 176 de milioane de euro din bugetele publice au fost alocate pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
- Administrațiile locale au dat 32 de milioane de euro.
- De la bugetul de stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte au fost alocate Catedralei 142 de milioane de euro.
Planul Bisericii Ortodoxe Române este ca, anul viitor, pe 30 septembrie 2025, când se vor împlini 100 de ani de existență a Patriarhiei Române, Catedrala Mântuirii Neamului să fie gata.
Secretariatul de Stat pentru Culte, un canal important prin care banii publici se duc către Catedrală, a primit în bugetul pe 2024, pentru lăcașurile de cult, 90 de milioane de euro (450 de milioane de lei), cu aproape 7% mai mult ca anul trecut.
Din această sumă urmează ca, pe parcursul anilor – la fel ca în trecut – să fie făcute alocări și către catedrala ridicată de Patriarhie în centrul Capitalei, în fostul cartier Uranus, demolat de Nicolae Ceaușescu în anii '80.
Și nu e singurul ajutor dat de Guvern, în an electoral, Bisericii Ortodoxe.
Potrivit unui proiect de ordonanță care a ajuns direct la Consiliul Legislativ, pentru avizare, vor putea fi angajați peste 1.000 de noi preoți și 1.500 de oameni, personal neclerical.
În paralel, doar în ultima săptămână, premierul Marcel Ciolacu a avut trei întâlniri cu înalte fețe bisericești ortodoxe și greco-catolice , inclusiv cu Patriarhul Daniel, liderul Bisericii Ortodoxe Române.
E o măsură de siguranță înainte de alegerile de anul acesta, spun analiștii politici. Actualii guvernanți nu mai pot risca să piardă sprijinul Bisericii, în an electoral, așa cum s-a întâmplat în 2020, când Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a fost partidul care a avut de câștigat prin promovarea mesajelor religioase, potrivit analiștilor.
10 milioane de lei de la Sectorul 1
Pe 12 februarie 2024, consilierii locali de la Primaria Sectorul 1 București au aprobat, ca amendament la proiectul de buget al sectorului, o modificare a modului în care sunt împărțiți banii alocați secțiunii „Cultură, recreere, religie”.
Au decis astfel ca 2 milioane de euro (10 milioane de lei) să ajungă în conturile Patriarhiei pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului.
Amendamentul a venit direct în ședința de consiliu local, a fost propus de consilierii locali PNL și a trecut la vot cu ajutorul consilierilor de la PSD, după cum se observă în imaginile surprinse din timpul ședinței.
N-a existat nici măcar o discuție în ședința de consiliu și nici nu au fost prezentate motivele pentru care consilierii PNL au cerut acest lucru.
A fost doar o postare tardivă pe Facebook, în care PNL Sector 1 anunța că banii pentru Catedrala Neamului nu sunt în plus față de cei oricum alocați cultelor.
„În 2023, la capitolul «Servicii religioase», primarul Clotilde Armand a cheltuit 11,74 milioane de lei pentru susținerea cultelor, iar anul acesta a solicitat 20 de milioane, din care Consiliul Local a rezervat 10 milioane pentru finalizarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului”, a scris pe Facebook, PNL Sector 1.
10 milioane de lei de la CJ Ilfov
Trei zile mai târziu, pe 15 februarie, consilierii județeni de la Ilfov sunt și ei de acord ca, din bugetul județului, să dea bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Tot 2 milioane de euro (10 milioane de lei).
Și dacă la Sectorul 1 alocarea a venit fără mari explicații, consilierii județeni de la Ilfov au avut la mapa de ședință o întreagă documentație privind necesitatea acestei donații.
În primul rând, o solicitare semnată chiar de un împuternicit al Patriarhului Daniel. În acel document sunt descrise lucrările care mai trebuie făcute, urgența lor în vederea sărbătorii de anul viitor și e solicitat un ajutor financiar de 3 milioane de euro (15 milioane de lei).
Mai există încă un document, în care sunt menționate ajutoarele trecute date de alte administrații locale și de Secretariatul de Stat pentru Culte, precum și valoarea lucrărilor încă nefăcute, evaluate de Patriarhie la peste 16 milioane de euro (83 de milioane de lei).
Consilierii județeai au aprobat doar 2 din cele 3 milioane de euro solicitate de Patriarhie.
2017 și 2018 – cei mai buni ani în relația Patriarhie - administrațiile locale
Cele 4 milioane de euro (20 de milioane de lei) date Patriarhiei, de la începutul anului, numai de către două administrații locale sunt, de departe, cea mai mare infuzie de bani din bugete locale în Catedrala Mântuirii Neamului din ultima perioadă.
Cei mai buni ani au fost 2017 - când de la Primăria București, Primăria Sector 1 și Primăria Sector 3 au plecat 10 milioane de euro (48,5 milioane de lei), și 2018, când aceleași primării de mai sus plus Primăria Sector 2 și Consiliul Județean Timiș au cotizat, în total, cu peste 11 milioane de euro (53,6 milioane de lei).
Toate administrațiile locale menționate erau conduse, în acei ani, de Partidul Social Democrat (PSD): București – Gabriela Firea, sectorul 1 – Daniel Tudorache, sectorul 2 – Mihai Mugur Toader, sectorul 3 – Robert Negoiță, Consiliul Județean Timiș – Sorin Grindeanu.
Din 2019 și până în 2022, banii au fost mai puțini.
Participații mai importante au venit de la Sectorul 5 (condus de Daniel Florea, respectiv Constantin Melnic de la PSD) –1,5 milioane de euro (7,7 milioane de lei), încă 500 de mii de euro (2 milioane de lei) de la Sectorul 1 (Daniel Tudorache, PSD), 20.000 de euro (100.000 de lei) de la CJ Timiș și 100.000 de mii de euro (500.000 de lei) de la CJ Ilfov (Hubert Thuma, PNL).
Robert Negoiță a fost cel care a spart gheața, din nou, în 2023.
În decembrie 2023, Consiliul Local Sector 3 a aprobat ca 1 milion de euro (5 milioane de lei) din bugetul local să ajungă la Patriarhie, pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
Gabriela Firea și Daniel Tudorache, cei generoși cu Patriarhia, pe banii contribuabililor
În clasamentul celor mai darnice administrații locale, conduce detașat Primăria Generală a Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea. Peste 14 milioane de euro (71,5 milioane de lei) au plecat de la buget în visteria Patriarhiei cu destinația Catedrala Mântuirii Neamului.
Urmează Daniel Tudorache, fost edil al sectorului 1, actual parlamentar, care a alocat peste 8 milioane de euro (42 de milioane de lei) pentru același scop, și primăria Sector 5, condusă de Daniel Florea (PSD) și apoi de Constantin Melnic (PSD), cu peste 5 milioane de euro (26,8 milioane de lei).
Cât a costat până acum Catedrala?
În Ordonanța nr. 19/2005, cea care a dat undă verde construirii Catedralei Mântuirii Neamului se precizează că „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române”.
Articolul 3 al aceleași ordonanțe menționa și care e sarcina administrației publice: „Guvernul României și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale implicate au obligația de a acorda, la solicitarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, tot sprijinul necesar, în condițiile prevăzute de lege.”
În 2007, alineatul 2 s-a modificat, iar finanțarea viitorului edificiu n-a mai fost doar în sarcina Patriarhiei.
„Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, precum și de către autoritățile administrației publice locale.”
Aparte de sumele despre care am discutat anterior, între 2016 și 2024, de la bugetul statului au ajuns la Patriarhie, pentru Catedrală, 145 de milioane de euro (723.346.000 lei).
În 2018, Patriarhia Română anunța că s-au cheltuit 110 milioane de euro, din care 25% provin din donații. De atunci nu s-a mai făcut niciun anunț oficial privind costurile Catedralei.
Pe 20 decembrie 2023, Europa Liberă a trimis către Patriarhia Română o solicitare de informații în baza legii liberului acces.
Am întrebat:
- La cât se ridică, în acest moment, cheltuielile cu Catedrala Neamului?
- Care este valoarea estimativă a lucrărilor care mai sunt de efectuat?
- Cât din cheltuielile decontate până acum au fost bani publici - Guvern autorități locale etc?
Până la momentul publicării acestui articol nu am primit răspuns.
Alegerile reînnoiesc relațiile dintre politic și Biserică
După întâlnirea cu Patriarhul Daniel, premierul și liderul PSD Marcel Ciolacu a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie cu ei și un comentariu.
„A fost un prilej deosebit de a reafirma importanța consolidării parteneriatului cu Biserica, parteneriat ce implică atât promovarea valorilor pe care Biserica le apără și le cultivă, cât și rolul social al acesteia, prin programe și activități de ajutorare a celor în nevoie”, a scris, pe pagina sa de Facebook, premierul, după întâlnirea cu șeful Bisericii Ortodoxe Române.
Parteneriatul implică și ajutorul în campania electorală, limpezește mesajul profesorul Cristian Pîrvulescu.
„Cred că toată lumea vede legătura, având în vedere că, în 2020, Biserica Ortodoxă a amenințat guvernarea de atunci cu reacție populară de tipul Revoluției din 1989. Iar amenințarea nu venea de la personaje precum Teodosie, ci chiar de la Patriarh”, explică profesorul Pîrvulescu.
O ruptură gravă între Biserică și Politic a fost în 2020, când restricțiile impuse în pandemie au interferat cu ritualurile bisericești.
„Mărul discordiei” a fost pelerinajul de Sf. Parascheva, interzis de guvernanți. În replică, patriarhul Daniel a avut câteva declarații contondente, în care făcea o legătură între interzicerea pelerinajelor și căderea regimului comunist. Iar declarațiile veneau exact înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020.
Ca să nu mai aibă probleme și anul acesta, politicienii și-au luat măsuri de siguranță, spune Cristian Pîrvulescu.„Încearcă să obțină o cât mai puțină implicare a bisericii oficiale. Pentru că există și o altă poziție, preoții-călugări vor fi în continuare destul de activi pe linia anti-occidentală și implicit pro-rusă. Este încercarea de a micșora cât mai mult presiunea clericală”, spune Cristian Pîrvulescu.
Și explică: „Ceea ce vor este ca Biserica să nu susțină AUR. Comasarea alegerilor duce la o mecanică electorală care defavorizează în mod clar partidele care n-au aleși locali. Și atunci singura șansă a acestor partide este să câștige un electorat liber, care poate fi influențat. Nu-i foarte mare. Și atunci Biserica ar putea să joacă un rol important, gândiți-vă la toate aberațiile anti-restricții ș.a.m.d. de acum patru ani și realizați despre ce e vorba. Acum au nevoie să nu se întâmple!”.
Cât despre banii investiți în Catedrala Neamului, de către autoritățile locale, profesorul Pîrvulescu consideră că sunt un câștig doar la nivel local, pentru cei care i-au dat.
În final, Patriarhia se alege cu banii și termină Catedrala Neamului, iar politicienii câștigă voturile alegătorilor.
Europa Liberă a solicitat explicații pentru alocarea de fonduri bugetare pentru Catedrala Mântuirii Neamului Consiliului Județean Ilfov, PNL Sector 1 și Primăriei Sector 3. Nu am primit răspuns.
