Marea Britanie a amânat extrădarea lui Julian Assange în Statele Unite ale Americii după ce doi judecători au decis că fondatorul WikiLeaks ar putea să-și ducă cazul la o audiere de apel, dar numai dacă administrația Biden nu poate oferi instanței garanții adecvate, transmit Reuters și The Guardian.
În hotărârea lor, doi înalți magistrați britanici au declarat că Assange are șanse mari de a face cu succes recurs împotriva extrădării din mai multe motive.
Președintele diviziei de bancă a regelui, Victoria Sharp, și judecătorul Johnson au spus că Assange are perspective reale de succes în cel puțin trei din cele nouă motive invocate.
Dacă lui Assange i s-ar fi refuzat permisiunea de a face apel, acesta ar fi putut fi extrădat în câteva zile pentru a fi acuzat de spionaj.
Procurorii americani îl acuză pe australianul Julian Assange, 52 de ani, de 18 capete de acuzare, toate cu excepția unuia în temeiul Legii privind spionajul, din cauza divulgării de către WikiLeaks a documentelor confidențiale ale armatei americane și canalelor diplomatice.
Avocații lui Assange au cerut în februarie permisiunea de a contesta extrădarea clientului lor, parte a unei bătălii juridice de peste 13 ani în instanțele engleze.
Curtea a spus în hotărârea sa scrisă că, probabil, Assange nu ar fi îndreptățit să se bazeze pe dreptul la libertatea de exprimare conform Primului Amendament în calitate de cetățean al SUA și că, deși niciuna dintre acuzațiile existente nu presupune pedeapsa cu moartea, el ar putea fi acuzat ulterior de o infracțiune capitală, cum ar fi trădarea, adică extrădarea lui ar fi ilegală.
Judecătorii au spus că Assange a invocat un comentariu făcut de fostul președinte american Donald Trump, care a spus în 2010, când discuta despre WikiLeaks, că „ar trebui să existe o pedeapsă cu moartea sau așa ceva”.
Cazul său a fost cel puțin analizat, se arată în hotărâre, invocând „cererile pentru impunerea pedepsei cu moartea de către politicienii de top și alte personalități publice” din SUA.
Dacă SUA nu trimit garanții că nu va fi condamnat la moarte până pe 16 aprilie, atunci lui Assange i s-ar putea acorda permisiunea de a face apel, se arată în hotărâre.
O altă audiere a fost programată pentru 20 mai, ceea ce înseamnă că extrădarea sa - despre care echipa sa de campanie a spus că ar fi putut fi iminentă în funcție de hotărâre - a fost suspendată.
Avocatul său a precizat că Assange „nu se simte bine". De altfel, susținătorii săi au avertizat că vor sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speranţa de a obţine suspendarea extrădării.
Potrivit soţiei sale, Stella, Assange se confruntă cu o urmărire „politică" pentru că a dezvăluit „grave crime de stat".
Avocatul său, Edward Fitzgerald, spune că Assange, creatorul WikiLeaks, a folosit „practici jurnalistice obişnuite pentru a obţine şi publica informaţii". La rândul lor, procurorii americani au negat orice motivaţie politică, susţinând că dosarul împotriva lui Julian Assange se bazează „pe statul de drept şi pe probe".
Statele Unite vor să îl judece pe Assange pentru spionaj. El este urmărit penal pentru că a publicat, începând din 2010, peste 700.000 de documente clasificate privind activităţile militare şi diplomatice americane, în special în Irak şi Afganistan.
Printre cele mai mediatizate documente se numără o înregistrare video a armatei americane care arată un atac cu elicoptere Apache la Bagdad în 2007, în care au murit 12 persoane, inclusiv doi jurnalişti Reuters. Această greşeală americană a făcut celebru WikiLeaks.
Washingtonul îl acuză pe Assange că a pus în pericol agenţii şi sursele serviciilor americane.
Cele 18 acuzaţii împotriva sa au fost aduse în timpul primului mandat al lui Donald Trump, în temeiul unei legi din 1917 privind spionajul. În iunie 2020, Washingtonul şi-a întărit şi mai mult cazul, prezentând noi dovezi că Assange a recrutat hackeri şi a conspirat pentru a sparge computere într-o ţară NATO.
Saga juridică britanică a lui Julian Assange durează de cinci ani. Australianul a fost arestat în aprilie 2019, după ce a petrecut şapte ani în spatele zidurilor ambasadei Ecuadorului din Londra. La vremea respectivă, el se temea de extrădarea în Statele Unite sau în Suedia, unde a fost urmărit penal pentru viol, acuzaţii pe care l-a contestat şi la care între timp s-a renunţat.
De atunci, el a fost deţinut în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh din Londra.
În ianuarie 2021, justiţia britanică s-a pronunţat în favoarea fondatorului WikiLeaks, refuzând să dea undă verde extrădării sale, invocând sănătatea sa mintală şi riscul de sinucidere.
Pentru a contracara aceste îngrijorări, Statele Unite au dat asigurări la vremea respectivă că acesta nu va fi încarcerat în închisoarea de maximă securitate ADX din Florence, Colorado, supranumită "Alcatrazul din Munţii Stâncoşi", şi că va beneficia de îngrijirile clinice şi psihologice necesare. Washingtonul a evocat, de asemenea, posibilitatea ca acesta să îşi ispăşească pedeapsa în Australia.
Americanii califică exagerate afirmaţiile avocaţilor lui Assange potrivit cărora acesta ar putea fi condamnat la 175 de ani de închisoare în Statele Unite. Pedeapsa ar putea fi de cel puţin 30 sau 40 de ani, chiar dacă judecătorii americani au declarat că el ar putea petrece probabil efectiv doar între patru şi şase ani în spatele gratiilor.
Săptămâna trecută, echipa de avocaţi a lui Assange a declarat că nu vede niciun semn de rezolvare a cazului, după ce Wall Street Journal a relatat că Departamentul de Justiţie al SUA ia în considerare posibilitatea de a-i permite lui Julian Assange să pledeze vinovat la o acuzaţie redusă de manipulare incorectă a informaţiilor clasificate.
