Comunicatul numărul 9 este o scrisoare prin care Grupul pentru România cere explicit intervenția în România a liderului de la Kremlin.
A fost făcut public pe 27 martie 2024 și este trimis către trei autorități: conducerea colectivă a Federației Ruse, „domnul Vladimir Vladimirovici Putin, președinte al Federației Ruse” și Ambasada Federației Ruse la București.
Principalele idei din document:
- inițiatorii cer ajutorul Rusiei, în calitate de „putere mondială care a influențat decisiv istoria contemporană a României”.
- autoritățile statului român nu reprezintă interesele României, ci interesele colonialiștilor occidentali care jefuiesc și distrug țara de foarte mulți ani și care au avut atitudini politice dușmănoase și provocatoare la adresa Federației Ruse.
- inițiatorii apreciază favorabil „oferta generoasă făcută României de conducerea Rusiei înainte de aderarea la NATO, atât din punctul de vedere al asigurării securității României, cât și privitor la sprijinul economic oferit de Rusia și refuzat de conducătorii de la București, iresponsabili, corupți și vânduți Occidentului.”
La finalul scrisorii, autorii cer intervenția directă a lui Vladimir Putin în România.
„Astăzi, România a decăzut din statutul de colonie în statutul de teritoriu aflat sub ocupație militară străină. Sperăm, domnule președinte Putin, că veți ajuta România în momentele istorice viitoare să redevină o țară suverană”, se arată în document.
O scrisoare similară – Comunicatul nr. 10 – este trimisă, pe 1 aprilie, către China. E adresată președintelui Xi Jinping, premierului Li Qiang și ambasadorului la București, Han Chunlin.
Cerința suplimentară: Republica Populară Chineză (RPC) să ajute România „să iasă din subdezvoltarea la care a fost condamnată de iudeo-occidentalii care au acaparat țara în deceniile de după asasinarea fostului președinte Nicolae Ceaușescu”.
Ce este Grupul pentru România
Grupul pentru România este o inițiativă civică fondată la finalul anului 2015.
La prima întâlnire a membrilor-fondatori au participat, printre alții, economistul Constantin Cojocaru, Cezar Avrămuță, cunoscut ca Stegarul Dac, generalul Virgil Bălăceanu, fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, Avram Fițiu, profesor universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, actorul Florin Zamfirescu, care era și purtător de cuvânt, ziaristul Miron Manega, Marian Munteanu, unul dintre liderii mișcării studențești din Piața Universității din 1990, Florin Colceag, profesorul de matematică care ar fi antrenat geniile românești.
Fondatorii erau și Dinu Criste, Viorel Gligor, Marian Ilie, Tudor Ionescu și Ion Pușcașu, conform comunicatului care anunța lansarea, publicat pe 13 ianuarie 2016.
Contactați de Europa Liberă, mulți dintre fondatorii inițiali au negat vreo legătură cu comunicatele trimise Rusiei și Chinei.
Manifestul Grupului a fost citit de către actorul Florin Zamfirescu inclusiv la Realitatea Tv, la o emisiune realizată la acea vreme de actualul europarlamentar liberal Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan spune că, în cariera sa de jurnalist, a realizat peste 3.000 de emisiuni, dar nu înseamnă că și-a însușit opiniile tuturor invitaților.
„După ce am devenit europarlamentar PNL, am avut sute de intervenții în plen, în Grupul PPE, în Comisii și pe rețelele de socializare în care am pledat pentru parcursul euro-atlantic al României, ca unică șansă de dezvoltare și bunăstare. Mai mult decât atât, sunt primul eurodeputat din cei 705 ai Parlamentului European care a cerut public investigarea finanțării celor care subminează UE și NATO”, a explicat Rareș Bogdan pentru Europa Liberă.
Pe lista persoanelor care ar fi fost interesate să intre în mișcare, la începutul anului 2016, mai erau, conform organizatorilor, istoricul Dinu Giurăscu, sociologul Ilie Bădescu, actorul Dan Puric, politologul Cristian Pîrvulescu.
Contactat de Europa Liberă, Cristian Pîrvulescu spune că nu știe cum a ajuns numele lui în acest context și că nu ar vrea să fie pe nicio listă cu anumite persoane care încă se regăsesc în demers.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu spune, pentru Europa Liberă, că a fost în grupul inițiatorilor proiectului la cererea economistului Constantin Cojocaru, dar declară că s-a retras de foarte multă vreme.
Grupul – care accepta, la început, pe oricine ca membru – a suferit mai multe transformări de-a lungul vremii, mai ales după moartea economistului Constantin Cojocaru, considerat sufletul inițiativei.
Cojocaru, cunoscut naționalist, a inițiat un partid, Partidul Poporului - Legea Cojocaru, și a și cerut schimbarea Constituției României astfel încât fiecare român să primească 20 de mii de euro, capital.
În 2019, la moartea lui Cojocaru, grupul informal s-a divizat și unii dintre inițiatori au părăsit barca.
În 2024, la începutul anului, grupul a revenit într-o nouă formulă și cu un nou deziderat.
„GpR este un grup de cetățeni români conștienți de bogăția spirituală a poporului român. Conștienți de jertfa ziditoare a strămoșilor. Conștienți de destinul spiritual al României, grădină a Maicii Domnului.
Dorința noastră este ca, pornind de la situația actuală a României și a poporului român, și ținând cont de învățătura lui Hristos, să propunem românilor o soluție pentru împlinirea destinului acestei țări”, se arată într-una dintre postările de pe social media asumate ca fiind ale „Stegarului dac”.
Membrii grupului, în noua formulă, încep în 2024 să dea comunicate periodice, numite Comunicatul numărul 1, 2....10, semnate încă de la început de:
- prof. Florin Zamfirescu, actor
- prof. Corvin Lupu
- regizor Dan Puric, actor și regizor
- prof. Florian Colceag, antrenorul de genii
- judecător Gabriela Baltag, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii
- avocat Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii
- prof. Ilie Șerbănescu, economist român, ministrul Reformei, președintele Consiliului pentru Reformă
- prof. Ioan Roșca
- prof. Mihai Vinereanu, lingvist
- scriitor Miron Manega, jurnalist
- prof. Cezar Dinu-Avrămuță, Stegarul dac.
Marea dezicere
Europa Liberă a cerut puncte de vedere și precizări de la toți cei care au semnat primele comunicate de presă în numele Grupului pentru România de la începutul anului 2024 despre ce înseamnă, în viziunea lor, ajutorul pe care ar trebui să îl dea Vladimir Putin poporului român și în ce ar consta acesta.
Actorul și regizorul Dan Puric a spus că s-a retras din inițiativă de mult pentru că nu îl reprezintă o astfel de situație.
„Eu nu sunt partenerul unei asemenea situații, ci doar a unei situații demne. Indiferent că sunt Statele Unite ale Americii sau Federația Rusă, poziția noastră trebuie să fie una echilibrată, demnă și care să nu aibă asemenea atitudini de servilism. Consider această petiție rușinoasă”, a declarat Dan Puric pentru Europa Liberă.
Adrian Toni Neacșu spune și el că nu a inițiat un astfel de mesaj.
„Nu am semnat nici o petiție și nu am discutat pe marginea ei”, a precizat Adrian Toni Neacșu.
„Am avut niște contacte acolo (judecătoarea Gabriela Baltag, n.r.), nu m-am regăsit și nu am mers mai departe. Nimic din activitatea mea publică nu mă leagă de acțiuni proputiniste sau agresiv antieuropene. Ar fi o dezamăgire personală să fiu legat de astfel de acțiuni în care nu mă regăsesc. Nu fac politică și opiniile mele vizează exclusiv chestiuni de natură juridică și constituțională”, a precizat Neacșu pentru Europa Liberă.
Actorul Florin Zamfirescu, purtătorul de cuvânt al grupului în momentul formării, se dezice și el de scrisoarea către Vladimir Putin. S-a retras din demers, după 10 ani de activitate, după ce i-a fost prezentat al treilea comunicat. Spune că, alături de el, s-au retras Dan Puric, prof. Gică Manole și prof. Vinereanu.
Zamfirescu mai spune că i-a fost trimis comunicatul nr. 9 după retragere, iar acest document reia ideile comunicatului nr. 3.
„Nu am fost de acord cu ultimul comunicat citit de mine, nr. 3. Da, avem o situație grea în UE, dar a te adresa adversarului așa cum o propunea cel care a scris comunicatul este impardonabil! Suntem într-o tabără europeană și singurul mod de a corecta ceva cu care nu suntem de acord se poate face între noi, nu în afară! Aceasta a fost și explicația demisiei din Grup. Nu pot să cred că prezentarea umilă în fața adversarului poate fi privită ca pe un gest de om cu scaun la cap. Istoric vorbind, la fel au procedat și comuniștii anului 1944, când au predat țara sovieticilor!”, se arată în punctul de vedere trimis Europei Libere de actorul Florin Zamfirescu.
Semnatarii asumați
Unul dintre cei care au răspuns apelului Europei Libere și care recunoaște că a semnat apelul este Cezar Dinu-Avrămuță, Stegarul Dac.
El spune că grupul a conceput textul comunicatului ca fiind util și necesar intereselor „profunde” ale României. Spune că pentru înțelegerea comunicatului este nevoie de „cunoștințe profunde de Istorie, Relații internaționale și Securitate Internațională”, iar politicienii de la Kremlin și Vladimir Putin ar avea capacitatea de a înțelege acest lucru.
Tot el a confirmat retragerea lui Dan Puric și a lui Florin Zamfirescu.
Ziaristul Miron Manega a recunoscut și el că a semnat demersul.
„Există, acum, în lume, doi stâlpi ai suveranismului: Donald Trump (candidat la președinția SUA) și Vladimir Putin (președinte al Federației Ruse)”, spune Manega pentru Europa Liberă.
„Existența acestor repere mondiale ale suveranității face posibil suveranismul statelor mai mici, cum e România. Numai că Donald Trump e departe și nu este, încă, președinte. Vladimir Putin, în schimb, e președinte, e lângă noi și e puternic”.
Legăturile cu AUR
Cezar Dinu-Avrămuță spune că Grupul pentru România are ca scop final coagularea întregului pol suveranist într-un singur demers politic. „Stegarul dac” include în acest pol suveranist partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) al lui George Simion, SOS al Dianei Șoșoacă, alături de alte formațiuni mai mici.
Spune că un astfel de demers nu pare realizabil acum, înainte de alegerile europarlamentare și locale, pentru că există încă animozități între aceste formațiuni politice. Crede, însă, că e posibil în vederea obținerii unui vot cât mai bun al extremei drepte la parlamentare și prezidențiale.
Mai mulți membri AUR, unii propuși pentru portofolii în eventualitatea formării guvernului de către formațiunea politică a lui George Simion, se regăsesc în demersurile Grupului pentru România.
Dacă Avram Fițiu, propunerea pentru ministerul Agriculturii, a fost printre fondatorii din 2016 ai inițiativei, profesorul Florin Colceag, deținătorul portofoliului Educației într-un eventual guvern AUR, se numără printre cei care ar face parte din grupul celor care au trimis scrisori către Vladimir Putin și Xi Jinping.
Europa Liberă l-a întrebat Florin Colceag dacă își asumă semnarea acestor scrisori, dar nu a avut un răspuns până la publicarea acestui material.
Politolog: Ar trebui cercetați pentru trădare
Prodecanul Facultății de Științe Politice a SNSPA (Școala Națională de Studiii Politice și Administrative), Andrei Țăranu, consideră că demersul este lipsit de orice logică, pentru că este inacceptabil ca cineva să ceară guvernelor și președinților altor țări să vină să aibă grijă de „România profundă”.
„E clar că textul a fost scris într-un nivel de halucinație de către cineva care crede că poate interveni la marile guverne ale lumii ca să salveze România de un presupus dezastru politico-economic. Mai ales aceia care sunt depășiți istoric, ca să ne exprimăm așa”, spune Țăranu.
Politologul crede că instituțiile statului ar trebui să îi verifice pe autori și să îi cerceteze pentru trădare – pentru că un astfel de mesaj de invitație pentru amestecarea în treburile interne ale României este un atac extrem de grav, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
„Un procuror ar trebui să se ducă și să-i întrebe: Domnule, ce ai vrut să spui cu chestia asta? Chemi armatele Federației Ruse să vină să ocupe România ca să aibă grijă de România profundă? Este un demers absolut îngrozitor din punctul meu de vedere”, mai spune Țăranu.
El mai crede că partidele politice ar trebui să folosească acest demers pentru a-i arăta pe cei care nu servesc interesele României.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
