De asemenea, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene (CE), regulamentul urmărește să asigure independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice mass-media, precum și transparența privind proprietarii instituțiilor de presă și a sumelor primite de acestea ca publicitate de stat.
Vicepreședinta CE, Věra Jourová, a declarat că jurnaliștii au un rol esențial pentru democrație și trebuie protejați.
„Solicit statelor membre să pună cât mai repede în aplicare noile norme”, a spus Věra Jourová.
La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a spus că instituțiile de presă se confruntă cu scăderea veniturilor, cu amenințări la adresa libertății și a pluralismului și cu norme diferite de la țară la alta.
„Datorită Legii europene privind libertatea mass-mediei, societățile din domeniul mass-mediei vor beneficia de garanții comune la nivelul UE, prin care se asigură o pluralitate a vocilor, și vor putea fructifica mai bine oportunitățile legate de funcționarea pe piața noastră unică fără nicio interferență, privată sau publică”, a declarat Thierry Breton.
Potrivit procedurii, regulamentele se aplică automat în toate statele membre, de îndată ce intră în vigoare, fără a fi nevoie să fie transpuse în legislația națională. Ele sunt obligatorii pentru toate țările UE.
Prevederi ale legii europene privind libertatea presei
- Protejarea independenței editoriale. Regulamentul impune statelor membre să respecte libertatea editorială a presei și să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice. Instituțiile de presă vor trebui să asigure transparența în ceea ce privește proprietarii și trebuie să garanteze deciziile editoriale ale jurnaliștilor.
- Neutilizarea programelor spion împotriva mass-mediei. Legea privind libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware) împotriva presei, a jurnaliștilor și familiilor acestora.
- Independența mass-mediei de stat. În țările în care există instituții publice de mass-media, finanțarea acordată acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.
- Testarea pluralismului mass-mediei. Legea privind libertatea mass-mediei le cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului acesteia și asupra independenței editoriale.
- Transparența publicității de stat. Legea privind libertatea mass-mediei va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat către instituțiile de presă, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie.
- Protejarea conținutului online. Platformele sociale mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media legale, dar considerate a fi contrare politicilor platformei, vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.
- Noul drept al utilizatorului de a personaliza oferta media. Legea privind libertatea mass-mediei va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.
Potrivit Asociației Reporteri Fără Frontiere, siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor atacuri, ameninţări şi intimidări. În plus, spune raportul, există date că justiţia încearcă din ce în ce mai mult să forţeze mass-media să îşi dezvăluie sursele iar hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.
Raportul mai arată că presa românească media suferă de lipsa independenței și se confruntă cu încercări de interferență, în special în ceea ce privește numirile la conducerea radioului și televiziunii publice, precum și la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).
De asemenea, arată raportul, partidele politice pot obține o acoperire favorabilă în mass-media în schimbul unei finanțări lipsite de transparență. De asemenea, politicienii populiști adoptă un discurs agresiv față de jurnaliști.
România. Banii de la partide pentru presă
Potrivit Expert Forum, aproape jumătate din banii cheltuiți în 2023 de partide s-au dus pe presă și propagandă. Este vorba despre o suma totală de 120 milioane de lei (24 milioane de euro).
Partidul Social Democrat a cheltuit cea mai mare sumă pentru presă, urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal.
- PSD – 57 milioane de lei (11,4 milioane euro)
- PNL – 46 milioane de lei (9,2 milioane euro)
- USR – 14 milioane de lei (2,8 milioane euro)
- AUR – 2 milioane de lei (400.000 euro)
La începutul lunii februarie, firma care administrează site-ul digi24.ro a anunțat PNL și PSD că renunță la contractele pentru publicitate politică. Renunțarea la contractele de publicitate politică nemarcată corespunzător venea după ce o investigație Libertatea din decembrie 2023 a susținut că Digi24.ro, cel mai citit site de știri din România, a încasat peste un milion de euro de la PNL, începând cu aprilie 2022.
Europa Liberă a scris că PNL a plătit în 2023 pentru propagandă 67 de milioane de lei (13,4 milioane de euro), doar din banii primiți ca subvenție de la buget.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
