Prognoza, bazată pe sondaje efectuate săptămâna trecută pe 3.600 de persoane pentru postul național de televiziune ORF, Puls 24 TV și APA, a arătat că în Austria va câștiga Partidul Libertății (FPO) pe primul loc cu 27,0%, urmat de Partidul Popular Conservator (OVP) cu 23,5% iar social-democrații (SPO) cu 23,0%.
Sondajele exit-poll din Germania, unde cabinele de vot s-au închis la ora locală 18.00, arată că alianța conservatoare CDU/CSU a ieșit clar învingătoare, cu 29,5-30% din voturi, cu un avans decisiv în fața celorlalte partide.
În schimb, Verzii par să fi avut o performanță slabă, cu doar 12-12,5% din voturi, față de 20,5% în 2019, când au avut al doilea cel mai puternic rezultat.
Extrema-dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a înregistrat câștiguri foarte clare, rezultatele sondajului inițial arătând că sunt pe cale să obțină 16-16,5%, comparativ cu 11% în urmă cu cinci ani.
Acest lucru i-ar pune înaintea social-democraților (SPD), despre care se estimează că au obținut 14%, chiar mai rău decât rezultatul lor slab din 2019, din punct de vedere istoric.
Alegerile europene sunt primul test pentru BSW al Sahrai Wagenknecht, care a obținut 5,5-6 %.
Pe scurt, toate cele trei partide din coaliția lui Olaf Scholz din guvernul federal al Germaniei par să fi fost sancționate de alegători.
Partidele verzi așteaptă cu nerăbdare rezultatele oficiale ale alegerilor despre care se tem că ar putea zdrobi ambițiile de mediu ale Europei, după ce sondajele de la urne arată că se prăbușesc în fortăreața lor, Germania.
Partidul a scăzut cu 8,5 puncte procentuale de la ultimele alegeri, de la 20,5% în 2019 la 12% astăzi, sugerează sondajele inițiale. Pierderile sale par a fi deosebit de pronunțate în rândul persoanelor sub 30 de ani, care s-au îndreptat către AFD și partide mai noi, scrie The Guardian.
Din moment ce războaiele și inflația au împins schimbările climatice pe agenda politică, politicienii europeni verzi au pus democrația în centrul strategiei lor de campanie.
Ei s-au poziționat ca o forță de opoziție față de partidele de extremă dreaptă care încearcă să încalce regulile care reduc poluarea și protejează fauna sălbatică.
Acest mesaj, concretizat în campania electorală și reluat de tinerii activiști pentru climă care nu susțin oficial niciun partid, este puțin probabil să fi convins alegătorii care susțin deja dreapta radicală.
Dar este posibil să fi atras centriști alarmați de câștigurile pe care se preconizează că acele partide le vor obține în această seară.
În Germania, unde Verzii se află în guvernul național, au fost deja prognozate pierderi mari.
Sondajele de la începutul acestui an sugerează că vor pierde locuri și în Franța și Italia. Politicienii verzi spun că au învins sondajele în 2019 și intenționează să o facă din nou în această seară.
Dar peisajul politic s-a schimbat dramatic de la ultimele alegeri, de când Greta Thunberg și susținătorii ei au ieșit în stradă și au împins schimbările climatice în prim-planul scenei politice.
Protestele care au ajutat la asigurarea sprijinului între partide pentru Green Deal în urmă cu cinci ani s-au micșorat în dimensiune și număr, pe fondul creșterii protestelor furioase ale fermierilor care criticau politicile de protecție a naturii.
În lunile dinaintea alegerilor, liderii europeni au renunțat la mai multe măsuri climatice.
Problemele economice pot face ca oamenii să fie mai puțin probabil să ia în considerare mediul atunci când votează, spun analiștii politici.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Europene și locale: ce alegeri fac oamenii din România, Ungaria și Bulgaria
