Prezența la examenul de bacalaureat de anul acesta e una dintre cele mai mici din ultimii ani.
Prima probă scrisă – de limba română – au dat-o 123.583 de candidați, din cei 125.694 de candidați înscriși. Cifra cuprinde elevi și din promoțiile anterioare.
Din promoția de anul acesta, arată datele de la Ministerul Educației (MEN), s-au înscris 119.000.
Calculele Europa Liberă arată că 62% dintre cei care au început școala în anul școlar 2012/2013 au mai ajuns să susțină și BAC-ul.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în 2006, s-au născut 219.483 de copii. Ei au astăzi 18 ani – plus sau minus câteva luni.
O parte dintre ei au renunțat la școală în clasa a VIII-a. Datele de la Ministerul Educației arată că, în 2020, din 172.543 de elevi înscriși s-au prezentat la evaluarea națională 160.663.
Absolvenții de liceu din 2024 în cifre
- 2006 – 219.483 născuți vii (n.r. Institutul Național de Statistică);
- anul școlar 2012/2013 - 189.413 de copiii începeau clasa I ( MEN);
- 2020 – Evaluare Națională - 172.543 înscriși/160.663 prezenți;
- 2024 – Bacalaureat – 123.583 de candidați prezenți, dintre care 119.00o elevi din promoția curentă.
Bogdan Voicu, sociolog și cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, spune că, dacă ne uităm la copiii născuți în urmă cu 18 ani, vedem că 10% din ei nu au fost înscriși în clasa I la o școală din România.
Explicațiile pentru această cifră pot fi găsite în migrație.
„Trebuie să ne aducem aminte că România are o migrație de 150.000 de persoane/an - iar din aceștia probabil că 10-20 % sunt minori. Acești copiii dispar în fiecare an și noi nu îi mai înregistrăm în statistici”, arată Bogdan Voicu unul dintre motivele pentru care nu toți copiii ajung la școală.
Sociologul observă că, la Evaluarea Națională, ajung și mai puțini – cu 20% mai puțini elevi decât erau în clasa întâi.
„La noi, abandonul școlar timpuriu este unul dintre cele mai mari din Europa. Cei care abandonează în clasa a VIII-a sunt cei care nu vor reveni în sistem, provin din familii sărace și muncesc.
Tot aici, fetele abandonează pentru că rămân acasă. Sunt mulți factori de abandon care apar acolo. Unul dintre acești factori e legat de educația foarte slabă a părinților”, argumentează Bogdan Voicu.
Alina Ailincăi, coordonator programe la Fundația EuroEd din Iași, a lucrat câțiva ani la un proiect împotriva abandonului școlar pentru Regiunea de Nord-Est și a observat că una dintre cele mai întâlnite cauze pentru care copiii renunță la educație este lipsa banilor din familie.
„Pe lângă asta, intervine și lipsa unui mediu familial sănătos - sunt părinți alcoolici, familii abuzive”, spune Alina Ailincăi, care a umbat prin mai multe școli din satele din nordul României.
Sociologul Bogdan Voicu arată că, în general, la Bacalaureat, nu pot să ajungă toți, pentru că unii elevi aleg ruta profesională, unde nu se susține examenul de final de liceu.
„Diferența de la 172.000 de elevi înscriși la Evaluarea Națională și 160.000 prezenți e reprezentată în bună măsură de cei care nu au mers la liceele teoretice, dar aici îi putem adăuga și pe cei care abandonează și de către cei care pleacă din țară”, mai spune Voicu.
Sociologul spune că una din cauzele abandonului școlar mare este și „educația părinților elevilor, care nu se interesează de educația copiilor lor”.
Alina Ailincăi spune și ea că una dintre cauzele abandonului este lipsa de susținere din partea familiei.
„Părinții elevilor care nu vin la bacalaureat, dar și la școală în general, au abandonat școala devreme și consideră că al lor copil trebuie să muncească devreme și nu să mai urmeze un ciclu de școlarizare”, mai spune Ailincăi. Experta a mai observat că există și o lipsă de interes pentru examen, mai ales în rândul copiilor care vor migra la familiile lor care trăiesc în afara României.
Fundația World Vision România are multe programe educaționale în mediul rural, în special pentru reducerea abandonului școlar.
Mihaela Nabăr, director al Fundația World Vision, arată că abandonul școlar, mult mai prezent în mediul rural, ține atât de situația financiară a familiilor, cât și de calitatea educației de la sate.
„Studiile noastre, chiar ultimul raport Bunăstarea Copilului în mediul rural, arată că, pentru 38% dintre familii, banii abia le ajung de la o lună la alta sau nu le ajung deloc. Iar doi din zece părinți nu-și susțin copiii să continue studiile la liceu după clasa a VIII-a”, spune Mihaela Nabăr.
24% dintre adolescenți nu vor să meargă la liceu, principala cauză fiind dorința de a lucra pentru „a fi pe banii lor“, mai arată ultimul raport al World Vision.
„Mai mult de unu din trei adolescenţi lipsește de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie”, observă Mihaela Nabăr.
Problema este că nimeni nu îi urmărește pe copiii care nu vin la școală, iar odată ieșiți din sistem, sunt ieșiți definitiv, arată sociologul Bogdan Voicu.
„Toate datele despre acești copii ar trebui să fie accesibile în SIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România), iar Ministerul Educației ar trebui să știe ce se întâmplă cu acești copii de când intră în școală, dar nimeni nu urmărește”, spune Bogdan Voicu.
România, prima în Europa la abandonul școlar
Potrivit unui raport al Eurostat din 2023 pentru anul 2022, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar timpuriu, cu 16,6%, în vreme ce media din țările europene era 9,5%.
Raportul arată că, în 2022, statele europene care au raportat cele mai scăzute rate ale abandonului școlar au fost: Croaţia (2%), Irlanda, Slovenia şi Grecia (fiecare cu 4%), Polonia şi Lituania (fiecare cu 5%).
Cele mai mari rate de abandon școlar au fost înregistrate în România (16%), Spania (14%), Ungaria, Germania şi Italia (fiecare cu 12%).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
