Actualizare ora 23:00
Premierul polonez Donald Tusk și-a exprimat duminică satisfacția după publicarea rezultatelor sondajelor la ieșirea de la urne pentru alegerile parlamentare franceze: „La Paris - entuziasm, dezamăgire la Moscova, ușurare la Kiev. Suficient pentru a fi fericit la Varșovia", a scris el pe platforma de socializare X.
În Franța, premierul Gabriel Attal a declarat că îi va oferi luni, pe 8 iulie, președintelui Macron, demisia sa, după ce partidul de guvernământ nu a reușit să câștige majoritatea la alegerile parlamentare anticipate. Dar, a adăugat el, dacă demisia îi va fi refuzată, este gata să rămână în funcție „atâta timp cât o cere datoria”, având în vedere că Jocurile Olimpice de la Paris urmează să înceapă pe 26 iulie.
Actualizare ora 22:00. Reacția președinției franceze
Președintele francez Emmanuel Macron „analizează în prezent ultimele rezultate ale alegerilor și va aștepta să vadă imaginea completă înainte de a lua următoarele decizii”, a declarat președinția franceză, citată de France24.
„Președintele, în calitate de garant al instituțiilor noastre, va respecta alegerea francezilor”, se mai spune în comunicat.
Coaliția de stânga Noul Front Popular din Franța a câștigat cele mai multe locuri în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare, arată mai multe sondaje la ieșirea de la urne prezentate de presa franceză.
Actualizare ora 21:40. Reacții ale liderilor politici francezi
„Blocul centrist este viu”, declară anturajul preşedintelui francez Emmanuel Macron după anunţarea rezultatelor turului doi al alegerilor legislative anticipate, relatează AFP, citat de news.ro. Emmanuel Macron îndeamnă la „prudenţă - rezultatele nu răspund întrebării «cine guvernează?»”, potrivit surselor citate.
Liderul Partidului La France Insoumise (LFI, stânga radicală), Jean-Luc Mélenchon, a declarat duminică, citat de France24, că rezultatele alegerilor legislative anticipate reprezintă „o ușurare imensă pentru majoritatea oamenilor din țara noastră” și a cerut demisia premierului.
Mélenchon este cel mai important dintre liderii de stânga care s-au reunit în mod neașteptat înaintea alegerilor în două tururi.
Sondajele la ieșirea de la urne, publicate după încheierea votului, arată că în frunte este coaliția de stânga, fiind urmată de alianța centristă a președintelui Emmanuel Macron și de extrema dreaptă, pe locul trei.
Liderul socialist francez, Olivier Faure, a declarat duminică, în urma rezultatului neașteptat al Noului Front Popular: „Vom avea o singură busolă: programul Noului Front Popular”. Faure a adăugat că politica președintelui francez Emmanuel Macron nu trebuie continuată și că reforma pensiilor atât de contestată trebuie anulată.
Raphael Glucksmann, liderul de centru-stânga, a declarat, la rândul lui, că Franța trebuie să găsească pacea după ce coaliția de stânga Noul Front Popular a câștigat cele mai multe locuri în al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare.
„Cultura politică trebuie să se schimbe”, a spus Glucksmann, care a adăugat că un parlament în care niciun partid nu are o majoritate clară necesită deschidere pentru dialog.
Liderul alianței de dreapta, Jordan Bardella, spune că „Franța este aruncată în mâinile extremei stângi” și că „Macron (Emmanuel Macron - președintele Franței) a ales să paralizeze instituțiile noastre”. El afirmă că lupta RN (Uniunea Națională) în opoziție „se va intensifica”.
Actualizare ora 21:00. Exit poll-uri
Rezultatele exit poll-urilor, publicate de televiziunile din Franța arată că Noul Front Popular e pe primul loc, cu 175 - 205 deputați, conform estimării Elabe pentru BFMTV, RMC și La Tribune. Uniunea Națională (RN) este pe locul trei, după coaliția prezidențială Ensemble.
Și France24 scrie că proiecțiile inițiale pentru alegerile legislative anticipate din Franța arată că coaliția de stânga Noul Front Popular conduce, potrivit exit poll-ului Ipsos Talan.
Conform exit poll-urilor, nici unul dintre grupuri nu are majoritate.
Prezența finală la vot a fost de 67,1%, o prezență record - la precedentele alegeri, din 2022, a fost de 46,23%.
Conform sondajelor de opinie la ieșirea de la urne ale companiei IFOP, publicate de Le Figaro, coalițiile politice au obținut:
- Noul Front Popular (alianță de stânga)- de la 180 până la 215 locuri în Camera Deputaților,
- Majoritatea prezidențială -de la 150 până la 180 de locuri în Camera Deputaților,
- Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) şi aliaţii săi sunt creditaţi cu 120-150 de mandate,
- Partidul Les Républicains (LR, dreapta) și alte formațiuni de dreapta ar fi obținut 60-65 de locuri.
Parizienii reacționează după aflarea rezultatelor turului II al alegerilor parlamentare anticipate din Franța. Place de la Republique, Paris, 7 iulie 2024.
Actualizare ora 20:15
Analiștii francezi de la institutul Elabe, citați de jurnaliștii de la BFMTV, estimează că prezența la vot la al doilea tur de scrutin pentru alegerile parlamentare anticipate va fi de 67,10%, ceea ce ar însemna o ușoară creștere față de primul tur - 66,70%.
Votul s-a încheiat la ora locală 18:00 în orașele mici și se va termina la 20:00 (21:00, ora României) în orașele mari. Rezultatele exit poll-urilor vor fi anunțate după închiderea completă a secțiilor de votare.
30.000 de polițiști în plus față de forțele normale au fost desfășurați în toată Franța, scrie BBC, pregătiți pentru orice fel de tulburare care ar putea apărea după închiderea votului și anunțarea rezultatelor exit poll-urilor. 5.000 dintre ei sunt la Paris.
Actualizare ora 18:05
Prezența la vot la ora 17:00, ora Franței, se apropia de 60% (59,71%), scrie postul de televiziune bfmtv. În primul tur, de acum o săptămână, la aceeași oră votaseră 59,39% dintre alegători.
Este, scriu jurnaliștii francezi, cea mai mare prezență înregistrată din 1981 încoace - atunci, la ora 17:00 votaseră puțin peste 61% dintre cetățenii cu drept de vot.
Și, ca la fiecare scrutin, niciun fel de rezultat – nici măcar parțial – nu poate fi comunicat înainte de ora 20:00, când se închid ultimele secții de vot.
La ora locală 18:30 (19:30 ora României), președintele Emmanuel Macron va fi la Palatul Elysée, unde va aștepta, împreuna cu liderii partidelor și cu premierul Attal, rezultatele votului.
Actualizare ora 13:10
Prezența la vot la ora locală 12:00 era de aproape 27%, scrie france24.com - o cifră mult peste cea de la același moment al alegerilor din 2022 (19%).
Știrea inițială
Urnele s-au deschis la ora locală 08:00, iar francezii vor putea vota până la ora 18:00, în localitățile mici, respectiv până ora 20:00, în marile orașe.
Rata de participare la vot a fost în primul tur de peste 65 la sută, iar în turul de duminică, 7 iulie, este așteptată aceeași prezență mare.
Potrivit Agerpres, ultimele sondaje de opinie prognozează că Uniunea Națională - RN şi aliaţii săi vor câștiga între 175 şi 215 mandate, cu mult sub numărul necesar de mandate pentru a avea majoritatea absolută, de 289 de locuri.
Şaptezeci şi şase de deputaţi au fost aleşi în primul tur, pe 30 iunie, - între care 39 reprezentând Uniunea Națională.
Frontul Popular Nou, o alianţă de stânga de partide centriste care îl susţin pe preşedintele Emmanuel Macron a retras peste 200 de candidaţi din turul al doilea pentru a mări şansele concurentului anti-RN aflat în frunte în circumscripţiile lor, potrivit News.ro.
Uniunea Națională - RN a anunțat că dacă va forma totuși guvernul Franței, preşedintele formațiunii, Jordan Bardella, va fi candidatul său pentru funcţia de prim-ministru.
Acesta a votat la deschiderea urnelor.
În acest scenariu, prim-ministrul în funcție, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Președintele Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizări, dacă ar considera că persoana nu este potrivită pentru acest rol, mai arată analiza News.ro.
Bardella a declarat că nu va conduce însă un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen a început deja negocierile cu potențiali parlamentari care s-ar putea alătura partidului său.
La rândul său, agenția France Presse arată că dacă nimeni nu va obține majoritatea și nu vor fi posibile alianțe politice stabile, s-ar putea ajunge la blocarea activității parlamentare. Noi alegeri parlamentare nu se pot organiza, potrivit legislației franceze, până în 2025.
„Un parlament blocat, cu o podere mare de eurosceptici, anti-imigrație, ar putea slăbi poziția internațională a Franței și ar putea amenința unitatea occidentală în fața invaziei Ucrainei de către Rusia”, scriu jurnaliștii francezi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
