Cel mai așteptat este votul pentru președinția executivului european.
Ursula von der Leyen este singura propusă, din partea Popularilor Europeni, și a mai ocupat postul în mandatul precedent. Acum, von der Leyen se bazează pe aprobarea Parlamentului, o instituție pe care a încercat să o ocolească ani întregi.
Pentru a fi realeasă în funcție, von der Leyen are nevoie de 361 din 720 de voturi.
Von der Leyen se bazează pe suportul coaliției Popularilor Europeni (centru-dreapta) cu Social-Democrații și liberalii de la Renew. Împreună, cele trei grupări politice formează o majoritate în Parlament, dar nu una detașată. Când nu toți membrii unui grup votează conform indicațiilor, se ajunge la un vot pe „muchie de cuțit”.
Grupul Verzilor a încercat să intre în coaliția condusă de von der Leyen, însă nu au fost primiți.
Zvonurile că von der Leyen se gândește să primească în gruparea sa partidul prim-ministrei Italiei, Giorgia Meloni, care în prezent face parte dintr-una dintre grupările de extremă dreapta, nu s-au confirmat.
Grupul Reformiștilor și Conservatorilor, de care ține Meloni, rămâne încă divizat în privința votului.
Social-democrații, al doilea cel mai mare grup din Parlamentul European, au amenințat încă dinaintea alegerilor europene că vor abandona alianța cu von der Leyen dacă aceasta va colabora cu extremiștii de dreapta.
Dintre pozițiile de top ale UE, Parlamentul va vota și nominalizarea Kajei Kallas, prim-ministra Estoniei, pentru postul de înalt reprezentant pentru afaceri externe al UE.
Poziția implică și vicepreședinția Comisiei Europene, astfel că în următoarele luni Kallas și ceilalți reprezentanți nominalizați pentru poziții de comisar din partea fiecărei țări UE vor fi intervievați de Parlament și aprobați sau respinși.
Momente cheie din mandatul precedent al Ursulei von der Leyen
În 2019, von der Leyen a devenit prima femeie care a câștigat președinția Comisiei, deși, în primă fază, nu ea a fost nominalizarea grupului Popularilor Europeni, cel mai numeros din fostul legislativ.
Propunerea grupului de centru-dreapta a fost liderul Manfred Weber, însă acesta nu era foarte popular, astfel că von der Leyen a fost soluția de compromis.
Relativ necunoscută la Bruxelles, ea a fost ministră a Apărării, Muncii și a Familiei în guverne germane succesive conduse de Angela Merkel. Este de profesie medic și are șapte copii, iar odată ce a ajuns la Bruxelles a luat decizia nemaiîntâlnită de a locui în clădirea Comisiei, ca să fie mai aproape de muncă.
Sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia a introdus un pachet unic de legi numit Pactul Verde, pentru ca diferitele industrii din Uniunea să fie coordonate înspre idealul de a ajunge la neutralitate climatică în UE până în 2050.
Protecția mediului și promovarea agriculturii sustenabile, reducerea combustibililor fosili, izolarea caselor pentru eficiență energetică sau susținerea inovației industriale și a oamenilor de rând ar fi trebuit să fie inițiativele din Pactul Verde care să marcheze mandatul Ursulei von der Leyen.
Dacă nu ar fi venit pandemia Covid-19.
Economiile europene au înghețat în 2020 și totul a trecut pe avarii. Comisia a propus fondul european de redresare și reziliență (PNRR), pentru a susține economic statele membre. Strategia a avut succes, dar a deprioritizat tranziția verde în favoarea industriei.
În aceeași perioadă, Comisia a negociat și achiziția comună de vaccinuri împotriva Covid-19, în numele tuturor statelor UE. Însă, pe lângă că producătorii nu s-au ținut de cuvânt și multe țări au ajuns să arunce milioane de doze de vaccinuri, von der Leyen a ajuns să fie investigată pentru mesajele ei informale prin care negocia o achiziție de vaccinuri Pfizer în valoare de miliarde de dolari.
Tot sub conducerea sa, dar ca sprijinul politic al președintei Parlamentului, Roberta Metsola, și al președintelui Consiliului, Charles Michel, instituțiile europene și statele membre s-au mobilizat pentru a ajuta Ucraina atât diplomatic, cât și financiar și militar.
Primul lider UE care a ajuns la Kiev după începutul războiului a fost Metsola, pe 1 aprilie 2022.
Von der Leyen a ajuns în Ucraina o săptămână mai târziu. Ea a vizitat localitatea Bucea, unde cu doar câteva zile în urmă fusese descoperit un masacru făcut de trupele ruse.
În toamna anului 2023 și primăvara acestui an, von der Leyen s-a confruntat și cu protestele fermierilor din întreaga Europă, care cereau măsuri protecționiste împotriva cerealelor ucrainene și mai multe subvenții de la Bruxelles, precum și ușurarea birocrației pentru obținerea fondurilor europene.
Oferindu-le multe dintre concesiile cerute, von der Leyen – spun criticii – a făcut un pas înapoi de la legile de protecție a mediului propuse prin Pactul Verde.
Metsola câștigă degajat votul pentru președintele Parlamentului European
În această primă sesiune, de săptămâna aceasta, aleșii europeni au votat deja președinta Parlamentului European și pe cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului. Președinta Parlamentului încă din 2022, Roberta Metsola, a avut o contracandidată pe Irene Montero, din partea Stângii spaniole – mai degrabă din motive formale, pentru cp alegerea era clară.
Europarlamentarii au ales-o, marți, pe Metsola.
„Nu mă voi sfii niciodată să iau decizii dificile. Ușa mea rămâne mereu deschisă, membrii [Parlamentului] vor fi tratați corect și cu demnitate”, a fost mesajul Robertei Metsola către plenul european strâns pentru prima dată în noua formulă, la Strasbourg.
Metsola este conservatoare creștină din Malta, iar sub conducerea sa instituția a trecut prin scandalul de corupție Qatargate și prin răspunsul european la războiul din Ucraina.
Deși inițial unii europarlamentari erau sceptici, pentru că Metsola s-a declarat antiavort, „s-a dovedit a fi un președinte cu intenții bune și cu o atenție la detalii impresionantă”, după cum a mărturisit un europarlamentar pentru Euronews.
Metsola a fost realeasă cu 562 din 720 de voturi și dorește, în noul mandat, să acorde puteri mai mari Parlamentului, singura instituție aleasă direct de către europeni.
Ea dorește ca parlamentarii să primească dreptul de inițiativă, prin care ar putea propune proiecte de legi. În prezent, europarlamentarii pot aproba, respinge sau cere să fie modificate propunerile de legi; ei mai emit și declarații politice sau care țin de libertăți sau drepturile omului, de exemplu. Executivul european este Comisia, singura instituție care redactează proiectele de legi.
Metsola este și reprezentanta uneia dintre instituțiile care dorește să apropie UE de Moldova, pe calea înspre aderarea europeană. Ea a participat la adunarea națională „Moldova Europeană” organizată în mai 2023, alături de președinta Maia Sandu, transmițând că UE așteaptă Moldova „cu inimi și brațe deschise”.
De atunci, Metsola a susținut alte măsuri de apropiere dintre blocul european și Chișinău, precum o reducere la tarifele de roaming.
Eurodeputata română prorusă Diana Șoșoacă a arătat, într-un clip distribuit pe rețelele de socializare, cum și-a invalidat votul pentru președintele Parlamentului European, scriind pe hârtie „Never with Ukraine, never for the actual EU, never for LGBT, never for EU dictatorship” („Niciodată pentru Ucraina, niciodată pentru UE în forma actuală, niciodată pentru LGBT, niciodată pentru dictatura UE”).
Votul nu se desfășoară electronic, ci pe hârtie, pentru a proteja anonimitatea voturilor europarlamentarilor.
Doi români, aleși vicepreședinți ai Parlamentului European
Pentru cele 14 posturi de vicepreședinte al Parlamentului European s-au înscris 17 candidați. În primul tur, doar 11 au trecut pragul necesar pentru a fi aprobați, așa că ceilalți șase au intrat în a doua tură de vot pentru cele trei poziții rămase libere.
Singurii români care au candidat pentru o poziție de vicepreședinte au fost Victor Negrescu (PSD) și Nicu Ștefănuță (independent, parte din grupul Verzilor). Amândoi au fost aprobați: Negrescu, cu 394 de voturi și Ștefănuță cu 347. Cei doi vor avea mandate de doi ani și jumătate.
„Câștigul de azi vi-l datorez vouă”, a transmis Ștefănuță urmăritorilor săi de pe Instagram, mai ales voluntarilor care l-au ajutat în timpul campaniei sale electorale.
Reprezentanții partidelor extremiste au fost ținuți la distanță de șefia instituțiilor. Au candidat trei reprezentanți ai extremiștilor de dreapta – din gruparea Patrioților pentru Europa, dominată de premierul maghiar Viktor Orban, și din noul grup al Suveraniștilor, condus de nemții de la AfD.
Colegii Giorgiei Meloni din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, o grupare de extremă dreapta, au obținut două din cele 14 posturi, însă pentru că sunt mai aproape de spectrul politic de la conducere decât ceilalți trei.
A fost un test important al așa-numitului cordon sanitar, prin care centrul politic a încercat să țină la distanță extremiștii. După excluderea candidaților din partea Rassemblement National și AfD, se pare că acest cordon „ține”. Însă candidații partidelor extremiste consideră că această excludere nu este democratică.
„A nu alege niciun vicepreședinte nominalizat de grupul Patrioților pentru Europa dovedește că Parlamentul European nu mai vrea să reprezinte toți cetățenii UE”, a transmis partidul Fidesz, al premierului maghiar Viktor Orban.
Fidesz s-a autoexclus din grupul Popularilor Europeni în 2021 și, după câțiva ani în grupul neafiliaților, a profitat de noul val de aleși ai partidelor extremiste pentru a fonda un nou grup politic în Parlament.
Susținerea pentru Ucraina
„Războiul de agresiune al Rusiei rămâne în fruntea agendei noastre”, afirmă Roberta Metsola, realeasă marți în funcția de președinte al Parlamentului European.
Susținerea pentru Ucraina este una dintre puținele chestiuni în care în legislativul UE domină consensul, cu toate obiecțiile unor prieteni ai lui Putin din marginea de dreapta a spectrului politic.
Europarlamentarii sunt preocupați zilele acestea de „misiunile de pace” desfășurate de premierul maghiar Viktor Orban prin vizite la lideri autoritari precum Vladimir Putin, Xi Jinping și Ilham Aliev în ultimele săptămâni.
Ungaria a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului European, o funcție care-i permite țării să ghideze politic întreaga Uniune, dar nu-i conferă lui Orban puterea de a reprezenta extern blocul de 27 de state. Cu toate acestea, Orban a părut să sugereze că este reprezentantul UE.
Europarlamentarii cer liderilor instituțiilor europene să suspende dreptul la vot în Consiliu al Ungariei, „din moment ce există dovezi că simple condamnări verbale ale acestei situații nu au niciun efect”. Lui Orban nu i-a fost permis să se adreseze plenului de la Strasbourg.
Luni, Comisia Europeană a anunțat că va boicota președinția maghiară a Consiliului, adică niciun comisar european nu va participa la ședințele informale organizate în Ungaria.
Participarea în comitete
Este prima sesiune a Parlamentului pentru noii aleși, așa că acum se stabilește și participarea în comitete tematice – fiecare dintre cei 720 de europarlamentari face parte din câteva comisii în care poate aprofunda subiecte anume, iar, dacă își asumă și colegii sunt de acord, poate ocupa un post important în comisie.
De exemplu, românul Nicu Ștefănuță, ales marți vicepreședinte al Parlamentului, a fost în mandatul precedent membru al comisiilor pentru bugete, mediu și sănătate publică, al comitetului special pentru lupta împotriva cancerului și vicepreședinte al delegației pentru relațiile cu Statele Unite.
Câteva informații despre compoziția noului legislativ european:
- sunt mai puține femei decât în mandatul trecut: doar 38,75%. Scăderea ponderii se datorează pierderii în popularitate a Verzilor, liberalilor din Renew și a Social-Democraților;
- vârsta medie a unui europarlamentar este de 50 de ani. Cea mai tânără membră, Lena Schilling, are 23 de ani și ține de grupul Verzilor. Cel mai vârstnic membru este Leoluca Orlando, 76 de ani, parte a aceluiași grup. Verzii au, în fapt, cel mai mare procentaj de membri sub 40 de ani, în timp ce grupul de centru-dreapta al Popularilor Europeni are cei mai puțini membri sub 40 de ani. Tineri sunt numeroși și în grupurile extremiste – de reținut este Jordan Bardella (28 de ani), liderul Rassemblement National, supranumit „Jordan N'est Pas Là” (Jordan nu e aici) pentru că dă rar pe la Strasbourg și Bruxelles;
- șase din zece europarlamentari reprezintă partide care nu sunt la guvernare în țările lor, motiv pentru care tind să acționeze după propriile interese politice și nu în linie cu guvernele de acasă.
Articol publicat inițial de serviciul moldovenesc al Europei Libere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
